România intră într-un moment politic tensionat, după ce PSD și AUR au strâns peste 250 de semnături pentru depunerea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Demersul este susținut și de alți parlamentari, ceea ce crește șansele ca inițiativa să ajungă rapid la vot.
Moțiunea, intitulată „STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, reprezintă una dintre cele mai dure critici politice la adresa actualului Executiv.
În document, Guvernul este acuzat că ar pregăti vânzarea accelerată a unor companii strategice și că ar acționa fără transparență sau consultare politică.
„Sub pretextul unor obligații din PNRR și al unor „analize exploratorii” redactate pe repede înainte, Executivul pregătește cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii.”
Criticile continuă și pe zona economică, unde autorii moțiunii vorbesc despre scăderi în industrie, servicii și energie:
„În primele două luni ale anului 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile prestate populației a scăzut cu 10,7%.”
„Industria energetică a scăzut cu 10,6%.”
În plan social, textul susține că măsurile guvernamentale au afectat direct populația, prin scăderea puterii de cumpărare și pierderi de locuri de muncă:
„Sub mandatul lui Ilie Bolojan, 54.000 de angajați cu normă întreagă și-au pierdut locul de muncă.”
Moțiunea susține că efectele politicilor economice sunt vizibile în viața de zi cu zi și că România traversează o perioadă de instabilitate economică și socială.
Din punct de vedere procedural, documentul urmează traseul constituțional standard: depunere, citire, dezbatere și vot.
Pentru a fi adoptată, moțiunea are nevoie de 233 de voturi, adică majoritatea deputaților și senatorilor.
„Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.”
Dacă Guvernul este demis, intră în vigoare procedura constituțională de formare a unui nou Executiv, în care președintele consultă partidele și desemnează un nou prim-ministru.

