De la preluarea puterii în urmă cu 13 ani, Xi Jinping a inițiat cea mai amplă campanie de epurare din interiorul Partidului Comunist Chinez (PCC) de la era lui Mao Zedong încoace. Sub stindardul luptei împotriva corupției și a abaterilor disciplinare, liderul de la Beijing a transformat radical structura de putere a țării, declanșând un val de anchete fără precedent care a trimis sute de mii de oficiali în spatele gratiilor.
Cifrele unei represiuni istorice
Estimările realizate de profesorul Minxin Pei de la Claremont McKenna College conturează o imagine șocantă: aproximativ 628.000 de membri ai Partidului Comunist au fost urmăriți penal și, cel mai probabil, condamnați la închisoare în cei 13 ani de mandat ai lui Xi. Pentru a înțelege amploarea fenomenului, este suficient să privim cifrele oficiale: în 2024, populația totală a penitenciarelor din China era de aproximativ 1,69 milioane de persoane, ceea ce înseamnă că „epurații” lui Xi reprezintă o parte semnificativă din totalul deținuților.
Datele furnizate chiar de autoritățile chineze sunt și mai grăitoare. Conform raportărilor Comisiei Centrale pentru Inspecția Disciplinei, de la Congresul din 2012, instituțiile de supraveghere au înregistrat peste 8 milioane de dosare și au sancționat aproape 8 milioane de persoane. Printre cei vizați se numără peste 600 de „tigri” – oficiali de rang înalt, de la nivel de viceministru până la viceguvernatori provinciali.
Consolidarea puterii și al patrulea mandat
Xi Jinping a rescris regulile nescrise ale politicii chineze, renunțând la limita de zece ani impusă succesorilor lui Mao. După obținerea celui de-al treilea mandat în 2023, liderul chinez a accelerat ritmul epurărilor: în noul mandat, numărul dosarelor penale deschise este de 14 ori mai mare decât în precedenții cinci ani. Toate privirile sunt acum ațintite asupra toamnei anului 2027, când este așteptată confirmarea unui al patrulea mandat pentru Xi, un obiectiv pentru care loialitatea politică a devenit singura monedă de schimb.
Consecințe asupra economiei și administrației
Deși Beijingul proclamă o „victorie zdrobitoare” împotriva corupției, indicatorii internaționali precum Indicele de percepție a corupției al Transparency International arată progrese minime. Mai mult, experții avertizează că această atmosferă de teroare administrativă are efecte secundare grave:
- Paralizia administrativă: Funcționarii locali se tem să mai aprobe proiecte de investiții, de teamă că orice decizie financiară ar putea fi interpretată ulterior drept un act de corupție.
- Cultura denunțului: Oficialii riscă să folosească acuzațiile de corupție ca pe o armă pentru a-și elimina rivalii politici din cursa pentru avansare.
- Efectul de „cameră de ecou”: Teama îi determină pe subordonați să raporteze doar ceea ce liderul vrea să audă, ascunzând problemele economice reale, precum criza imobiliară sau deflația.
Un viitor sub semnul controlului total
Economiștii, precum Shayna Yue de la Oxford Economics, subliniază că prioritatea acordată loialității politice în detrimentul experimentării economice ar putea bloca dezvoltarea Chinei pe termen lung. În prezent, administrația locală pare să fi intrat într-un blocaj, fiind prinsă între cerințele de performanță economică și riscul iminent de a fi vizată de anchete disciplinare.
În final, mesajul transmis de conducerea PCC este unul fără echivoc: supunere totală sau excludere. În timp ce Xi Jinping își consolidează autoritatea, China riscă să devină un sistem în care adevărul despre situația din țară ajunge tot mai greu la vârful puterii, lăsând țara într-o stare de incertitudine guvernată de frică și disciplină strictă.
Adaugă la Agregator.ro
