Ludovic Orban a lansat miercuri, 11 noiembrie, un atac la adresa justiției, acuzând un magistrat că a dat „o lovitură împotriva democrației” prin suspendarea hotărârilor Congresului PNL din luna iunie. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de Ilie Bolojan, în contextul anunțării fuziunii dintre PNL și Forța Dreptei.
Acuzații la adresa instanței
Fostul premier a catalogat intervenția instanței în activitatea unui partid politic drept „inacceptabilă din punct de vedere democratic”, susținând că hotărârile luate de forurile statutare ale PNL au beneficiat de legitimitate politică prin votul majorității. „Faptul că un judecător își permite să suspende deciziile luate în mod democratic de forul statutar cel mai important al unui partid parlamentar este fără precedent și este o lovitură împotriva democrației”, a declarat Ludovic Orban.
Contextul juridic al suspendării
Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, în cadrul căruia Ilie Bolojan a fost reales președinte, a fost contestat în instanță de 18 membri ai partidului. La data de 8 iulie, Tribunalul București a dispus suspendarea provizorie a hotărârilor adoptate, inclusiv a celor privind modificarea statutului. Motivația instanței, făcută publică pe 13 iulie, a indicat că procedurile de organizare a Congresului au avut la bază dispoziții dintr-un statut modificat care nu fusese înregistrat și nu intrase încă în vigoare.
Este important de menționat că decizia a fost menținută de instanțele superioare. Pe 21 august 2026, Curtea de Apel București a respins ultimele două apeluri formulate de PNL, menținând suspendările dispuse anterior. În total, conducerea partidului a pierdut patru apeluri privind hotărârile Congresului.
Istoricul atacurilor la adresa magistraților
Această poziție a lui Ludovic Orban nu este singulară. În trecut, fostul premier a mai criticat public magistrați, provocând reacții din partea asociațiilor profesionale. În iunie 2020, trei asociații de magistrați au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) după ce Orban, în calitatea sa de prim-ministru, a contestat public o hotărâre a Curții de Apel București. De asemenea, în 2023, acesta a solicitat excluderea din magistratură a trei judecători ai Înaltei Curți, în urma achitării definitive a doi foști ofițeri de Securitate în dosarul privind moartea disidentului Gheorghe Ursu.
Din punct de vedere constituțional, deși libertatea de asociere este garantată, autonomia partidelor politice nu presupune exceptarea acestora de la controlul judecătoresc privind legalitatea hotărârilor interne. Justiția rămâne competentă să verifice respectarea legii, indiferent de natura entității vizate.
Sursa: www.stiripesurse.ro
Adaugă la Agregator.ro
