Într-o declarație de presă făcută marți la Chișinău, prim-ministrul Luca Niculescu a subliniat că eventuala unire dintre România și Republica Moldova rămâne strict la latitudinea opțiunii exprimate de populația de pe ambele maluri ale Prutului. Aflat la prima sa deplasare externă în calitate de premier, funcție în care a fost învestit cu o săptămână în urmă, Niculescu a abordat această temă sensibilă în cadrul unui interviu oferit postului TVR Moldova, evidențiind legăturile profunde dintre cele două state și contextul actual în care se poartă o astfel de discuție.
Prima vizită externă a noului șef al Executivului
Ajuns la Chișinău la doar șapte zile de la preluarea mandatului de premier, Luca Niculescu a fost chestionat de jurnaliști despre modul în care actualul cabinet de la București privește dezbaterea privind unirea. Prim-ministrul a punctat existența numeroaselor punți și conexiuni dintre cele două maluri ale Prutului, remarcând că subiectul revine în atenție inclusiv în momente dificile.
Poziția oficială privind aspirațiile europene
Chestionat dacă unirea ar putea funcționa drept un „plan B” pentru parcursul european al Republicii Moldova, premierul a evitat o replică tranșantă, reiterând că materializarea unui asemenea demenrs depinde exclusiv de dorința cetățenilor. Obiectivele imediate ale autorităților vizează apropierea României de Republica Moldova, facilitarea integrării europene a statului vecin și intensificarea legăturilor bilaterale.
Contextul politic și precedentele declarații
Tema reunificării a fost readusă în atenția publicului la începutul acestui an de către președinta Republicii Moldova. În cadrul podcastului britanic „The Rest Is Politics”, șefa statului a afirmat că ar vota în favoarea unirii la un eventual plebiscit, considerând-o o variantă realistă pentru supraviețuirea democratică a țării, și a sugerat că unirea ar putea reprezenta o alternativă în ipoteza în care parcursul de aderare la UE ar înregistra stagnări. De asemenea, în cursul anului 2025, președintele Nicușor Dan declara în preasa germană că își dorește unirea la nivel personal, însă a precizat că Bucureștiul nu va efectua niciun pas forțat atât timp cât cetățenii moldoveni mențin susținerea pentru actuala formă de stat.
Statistici privind susținerea populară
Conform datelor furnizate de un sondaj realizat de iData:
- 41% dintre locuitorii Republicii Moldova pledează pentru unirea cu România.
- 72% dintre cetățenii de pe malul drept al Prutului susțin același deziderat unionist.
În perioada următoare, eforturile guvernamentale se vor concentra pe consolidarea cooperării economice și instituționale, pe sprijinirea parcursului european al Chișinăului și pe menținerea unui dialog deschis privind consolidarea legăturilor dintre cele două maluri ale Prutului, lăsând deciziile fundamentale privind viitorul statal în seama voinței exprimate de cetățeni.
Adaugă la Agregator.ro
