![]()
Uniunea Europeană a lansat o ofensivă pe multiple fronturi pentru a contracara influența tot mai mare a companiei Starlink, condusă de cel mai bogat om din lume, Elon Musk, vizând de la sprijinirea competitorilor direcți și blocarea accesului la resurse până la crearea unor reglementări stricte menite să diminueze dominația magnatului în sectorul spațial și al telecomunicațiilor.
Sprijinul direct pentru un concurent industrial
Liderii de la Bruxelles au inițiat demersuri ferme pentru a contrabalansa supremația deținută de SpaceX. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a manifestat susținerea deschisă pentru un acord strategic între companiile Airbus, Leonardo și Thales. Această înțelegere are ca scop unirea operațiunilor spațiale și de sateliți sub denumirea de cod „Bromo”, un proiect conceput să devină un rival puternic pentru gigantul american.
Protejarea frecvențelor și a spectrului de comunicații
Într-o mișcare strategică menită să asigure securitatea continentului, Comisia Europeană a rezervat recent sectoare vitale din spectrul de frecvențe exclusiv pentru companiile din spațiul comunitar. Aceste porțiuni sunt esențiale pentru asigurarea conectivității mobile directe pe telefoane, fără a fi nevoie de echipamente suplimentare. Decizia a stârnit nemulțumirea SpaceX, care a avertizat prin documente oficiale că această măsură ar putea lăsa utilizatorii europeni fără servicii pe dispozitive și ar putea genera interferențe la nivel global, inclusiv pentru serviciile de urgență din Ucraina.
Dezvoltarea propriei rețele de sateliți
Pentru a reduce dependența tehnologică față de Statele Unite, UE investește într-o constelație proprie de sateliți numită IRIS². Aceasta va asigura comunicații securizate pentru guverne și internet de bandă largă pentru populație. Proiectul se confruntă însă cu întârzieri majore și costuri suplimentare: lansarea primilor sateliți din totalul de 348 este programată pentru anul 2029, iar serviciile inițiale ar putea deveni funcționale abia în 2030, în timp ce Starlink deține deja peste 10.000 de sateliți pe orbită.
Alternativa europeană pentru Ucraina
Dificultățile întâmpinate recent de forțele ucrainene în utilizarea Starlink, afectate de limitări de viteză și controverse legate de termenii de utilizare impuși de Elon Musk, au intensificat presiunile politice pentru ca Kievul să obțină acces la Govsatcom. Acest sistem european de comunicații securizate, devenit operațional la începutul anului 2026, este administrat de statele membre și ar putea servi drept soluție de rezervă pentru serviciile guvernamentale critice.
Bătălia legislativă și reglementările stricte
Parlamentul European lucrează la cel puțin trei inițiative legislative care ar putea limita expansiunea Starlink. Aceste norme vizează aspecte precum securitatea lanțului de aprovizionare, păstrarea strictă a datelor, interceptările legale, dar și reglementări drastice privind securitatea cibernetică și deșeurile spațiale prin intermediul primei legi europene privind spațiul. În replică, Departamentul de Stat al SUA a criticat aceste măsuri drept poveri de reglementare inacceptabile îndreptate împotriva companiilor americane.
Punctele cheie ale confruntării dintre Uniunea Europeană și Starlink:
- Crearea gigantului industrial „Bromo” prin asocierea Airbus, Leonardo și Thales.
- Rezervarea frecvențelor de satelit pentru operatorii europeni de telecomunicații.
- Dezvoltarea constelației IRIS², cu primii sateliți programați pentru lansare în 2029.
- Negocierile pentru extinderea accesului Ucrainei la sistemul european Govsatcom.
- Noile pachete legislative europene contestate ferm de autoritățile de la Washington.
În perioada următoare, Bruxelles-ul va continua negocierile legislative pentru implementarea noilor reguli stricte de mediu și securitate cibernetică destinate operatorilor străini, în timp ce autoritățile americane au avertizat deja că vor impune măsuri de retorsiune dacă interesele companiilor din SUA vor fi afectate pe piața europeană.

