Lovitură pentru bugetul UE: 159 de miliarde de euro ar putea dispărea din planul financiar european. Miza uriașă pentru România

Date:

Uniunea Europeană se pregătește pentru negocieri dificile privind bugetul din perioada 2028–2034, după ce Irlanda a prezentat un plan care reduce cu 159 de miliarde de euro propunerea inițială a Comisiei Europene. Cele mai mari economii ar urma să fie făcute la competitivitatea economică și ajutorul extern, în timp ce banii pentru agricultură și dezvoltare regională ar urma să fie protejați.

Planul a fost conceput pentru a apropia pozițiile celor 27 de state membre. Țările care contribuie mai mult la bugetul comunitar vor reduceri mai consistente, în timp ce statele din sudul și estul Europei, inclusiv România, insistă asupra menținerii finanțărilor pentru infrastructură, agricultură și dezvoltare regională.

Noua variantă, denumită în jargonul european „Negotiating Box” sau „Nego-box”, presupune o diminuare de aproximativ 8% față de versiunea de negociere prezentată în iunie de Cipru. Propunerea va fi analizată înaintea summitului european din 15–16 octombrie.

Unde se fac cele mai mari economii

Cea mai amplă tăiere vizează competitivitatea economică, unde sunt prevăzute reduceri de 75 de miliarde de euro. Bugetul pentru ajutor extern și dezvoltare ar urma să piardă alte 38 de miliarde de euro, în timp ce cheltuielile administrative ar fi diminuate cu 10 miliarde.

Decizia este sensibilă pentru Bruxelles, care încearcă să sprijine industria europeană, cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor avansate pentru a face față concurenței din partea Statelor Unite și Chinei.

Planul irlandez prevede și eliminarea unei rezerve financiare care ar fi permis Comisiei Europene să mobilizeze fonduri suplimentare în cazul unor situații neprevăzute.

Ce se întâmplă cu banii României

Menținerea finanțărilor pentru Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune este unul dintre punctele-cheie ale propunerii. Cele două politici reprezintă împreună aproximativ jumătate din bugetul european și sunt considerate esențiale pentru statele care încearcă să reducă decalajele economice față de țările mai dezvoltate.

România face parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, alături de alte 16 state care au cerut protejarea acestor fonduri.

Banii europeni susțin proiecte de infrastructură, investiții locale, rețele de apă și canalizare, proiecte de mediu și modernizarea comunităților. În agricultură, finanțările sunt utilizate pentru subvențiile fermierilor și programele de dezvoltare rurală.

Deocamdată, este vorba despre o propunere de negociere, nu despre bugetul final aprobat de Uniunea Europeană.

Germania nu este mulțumită de compromis

Noul plan nu a convins statele care doresc un buget mai mic. Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia au cerut reduceri de câteva sute de miliarde de euro față de proiectul inițial, care se apropia de două trilioane de euro.

Aceste țări susțin că nu este sustenabilă majorarea continuă a contribuțiilor naționale pentru a acoperi atât cheltuielile tradiționale, cât și noile priorități ale Uniunii.

Un diplomat european citat de POLITICO a criticat documentul irlandez, afirmând că acesta nu oferă baza necesară unui acord între statele membre.

„Această propunere nu poate constitui baza unui acord între statele membre. Avem nevoie urgent de mai mult realism financiar și de mai puțin «La La Land» financiar”, a declarat diplomatul.

Noi taxe europene pentru venituri suplimentare

O altă dispută privește modul în care va fi finanțat bugetul. Irlanda a păstrat în mare parte pachetul de cinci noi resurse proprii propus de Comisia Europeană, care ar putea aduce aproximativ 66 de miliarde de euro.

Printre variante se află o contribuție pentru marile companii, denumită CORE, și veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii de carbon. Unele guverne se tem însă că noile mecanisme ar putea crește presiunea fiscală și ar afecta economia.

Pentru a diminua opoziția, Irlanda propune introducerea treptată a unor contribuții ETS pentru statele mai sărace și majorarea veniturilor generate de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră.

Franța susține și alte surse de finanțare, inclusiv contribuții din partea marilor companii digitale, a operatorilor de jocuri de noroc online și a firmelor din sectorul criptomonedelor.

România cere protejarea agriculturii și bani pentru apărare

Președintele Nicușor Dan a convocat vineri, 9 octombrie, o reuniune de lucru cu membri ai Guvernului, experți din ministere și reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, pentru pregătirea negocierilor.

Poziția Bucureștiului este de susținere a unui buget european ambițios, cu finanțare menținută pentru agricultură și coeziune. România vrea, în același timp, resurse suplimentare pentru apărare, în special pentru Flancul Estic și zona Mării Negre.

„România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună”, a transmis Administrația Prezidențială.

Negocierile sunt complicate și de obligațiile de rambursare a datoriei asociate programului european de redresare de după pandemia de COVID-19. Propunerea inițială a Comisiei prevedea un buget de aproape două trilioane de euro, din care aproximativ 168 de miliarde erau rezervate serviciului datoriei respective.

Un singur stat poate bloca bugetul

Ambasadorii statelor membre urmează să discute noua propunere înaintea summitului din 15–16 octombrie. Obiectivul liderilor europeni este să ajungă la un acord politic până la sfârșitul anului 2026.

Adoptarea bugetului multianual necesită însă unanimitatea statelor membre și consimțământul Parlamentului European. Orice guvern poate, prin urmare, să blocheze acordul.

În plus, Parlamentul European solicită un buget mai mare decât cel propus inițial de Comisia Europeană. Eurodeputatul român Siegfried Mureșan, coraportor pentru viitorul Cadru Financiar Multianual, a avertizat că legislativul european va aproba doar un buget care să răspundă provocărilor Uniunii și să asigure finanțarea priorităților sale.

Pentru România, rezultatul negocierilor va fi important pentru viitoarele investiții în infrastructură, agricultură și dezvoltare regională.

Distribuie

Abonare newsletter

spot_imgspot_img

Cele mai citite

Din aceeași categorie
CATEGORIE