Înalta Curte contestă la CCR reforma proceselor penale adoptată de Parlament

Date:

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să atace la Curtea Constituțională modificările recente aduse Codului de procedură penală, avertizând că noile prevederi pot afecta grav dreptul la apărare și echilibrul procesului penal.

Sesizarea a fost aprobată vineri, în cadrul Secțiilor Unite ale instanței supreme, conduse de președinta ÎCCJ, Lia Savonea.

Judecătorii reclamă probleme de constituționalitate

Potrivit comunicatului oficial, instanța supremă consideră că legea adoptată de Parlament încalcă mai multe principii constituționale fundamentale.

ÎCCJ susține că noile prevederi afectează:

  • legalitatea și claritatea legii;
  • egalitatea în drepturi;
  • dreptul la apărare;
  • dreptul la un proces echitabil;
  • principiile statului de drept.

Judecătorii atrag atenția că unele modificări pot genera haos procedural și interpretări diferite între instanțe.

Camera preliminară, unul dintre cele mai contestate puncte

Una dintre principalele critici vizează noile reguli privind reunirea sau disjungerea cauzelor în camera preliminară.

Potrivit ÎCCJ, modificările nu sunt armonizate cu actualele proceduri judiciare și riscă să producă blocaje în dosare complexe.

Instanța supremă avertizează că judecătorul de cameră preliminară ar putea ajunge să analizeze indirect fondul cauzei, deși legea îi limitează rolul la verificarea legalității urmăririi penale.

Eliminarea citării părților, criticată dur

ÎCCJ contestă și prevederea potrivit căreia, după primul termen, părțile nu vor mai fi citate pentru termenele următoare și vor trebui să urmărească singure evoluția dosarului.

Judecătorii spun că măsura este „vagă și neclară” și poate afecta grav accesul la justiție.

Instanța avertizează că persoanele vulnerabile — vârstnici, deținuți, victime sau persoane fără acces la internet — pot fi puse în imposibilitatea reală de a-și exercita drepturile procesuale.

Probleme și în privința probelor din dosare

Un alt punct sensibil privește limitarea verificării legalității probelor.

Noua lege prevede ca deciziile luate în camera preliminară privind probele să devină definitive.

ÎCCJ susține însă că această soluție intră în conflict cu jurisprudența Curții Constituționale și poate împiedica judecătorii fondului să mai analizeze probe obținute ilegal.

Intrarea în vigoare a legii, suspendată temporar

Sesizarea trimisă la CCR blochează temporar promulgarea și aplicarea noilor modificări la Codul de procedură penală.

Legea fusese adoptată de Camera Deputaților pe 13 mai 2026 și era prezentată de inițiatori drept o reformă menită să accelereze procesele penale și să eficientizeze anchetele în dosarele grave.

Distribuie

Abonare newsletter

spot_imgspot_img

Cele mai citite

Din aceeași categorie
CATEGORIE

Șoșoacă, discurs pro-rus în fața lui Putin: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Reacția liderului de la Kremlin

În cadrul Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg,...

Procesul lui Dominic Fritz cu ANI se prelungește. Înalta Curte a amânat verdictul final

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis...