Dezbaterea privind identitatea moldovenească și impactul centralismului administrativ asupra regiunii a fost adusă în atenția publică de către istoricul Florin Cîntic, director al Arhivelor Naționale, Filiala Iași. Într-o analiză publicată recent, acesta explorează modul în care stereotipurile regionale și moștenirea istorică influențează percepția asupra Moldovei, atât în interiorul granițelor României, cât și în Republica Moldova.
Ce a generat stereotipurile la adresa moldovenilor?
Potrivit istoricului Florin Cîntic, în mentalul colectiv al României s-a consolidat, de-a lungul ultimelor decenii, un stereotip negativ la adresa moldovenilor. Autorul susține că acest fenomen este întreținut prin referințe denigratoare, care îi plasează pe moldoveni într-o poziție de inferioritate în raport cu „centrul” bucureștean. Această atitudine este descrisă ca o formă de manifestare a unor prejudecăți care ignoră realitățile culturale și istorice ale regiunii, fiind alimentată atât de un discurs public superficial, cât și de o mentalitate ce subestimează importanța provinciei.
Citește și: Traian Băsescu cere reforma administrativă de la nivel central
Cum este afectată identitatea moldovenească în Republica Moldova?
Analiza subliniază că dezbaterea identitară peste Prut a fost marcată de traumele politice ale perioadei sovietice și de influențele ulterioare. Conform sursei, strategia Uniunii Sovietice, continuată de Rusia, a vizat eradicarea influenței culturii românești prin inventarea unei identități lingvistice și culturale distincte. Această „politică de deznaționalizare” a lăsat urme adânci în limbajul curent al locuitorilor din Republica Moldova, unde arhaismele și influențele rusești sunt frecvente. Florin Cîntic explică faptul că aceste particularități de grai nu ar trebui să fie subiect de ironie, ci înțelese ca un rezultat al contextului istoric și al presiunilor la care au fost supuși cetățenii de peste Prut, inclusiv prin prezența unei minorități ruse privilegiate istoric în Chișinău.
De ce este considerată problematică descentralizarea în România?
În ceea ce privește România, autorul afirmă că discuțiile despre autonomia regională sau identitatea culturală moldovenească sunt percepute ca subiecte explozive. Din perspectiva lui Florin Cîntic, declinul Iașului ca metropolă a început în 1862, odată cu transferul centrelor de putere și al arhivelor către București. Istoricul critică actualul model de „cleptocrație centralizată”, în care deciziile economice, investițiile și gestionarea resurselor sunt concentrate exclusiv în capitală. Această structură, exacerbată în perioada comunistă, face ca orice propunere de descentralizare să fie privită de guvernanți ca o amenințare la adresa autorității lor de a administra resursele țării. Analiza subliniază că acest sistem centralizat, care generează datorii externe plătite de toți cetățenii, împiedică dezvoltarea echilibrată a regiunilor istorice. Articolul integral va fi publicat în ediția din 25 noiembrie 2026 a Ziarului de Iași.
Sursa: ziaruldeiasi.ro

