Fosta judecătoare Andrea Chiș, a cărei prezență a ieșit recent în evidență prin intermediul unui documentar realizat de Recorder, a lansat critici dure la adresa modului în care Consiliul Superior al Magistraturii gestionează transparența instituțională, luând ca punct de plecare o sancțiune recentă aplicată în rândul magistraților.
Problema opacității decizionale în cadrul sistemului judiciar
În spațiul public, fosta magistrată a semnalat că hotărârea prin care fostul ministru Daniel Chițoiu a fost condamnat nu este disponibilă publicului, la fel cum lipsesc și detaliile legate de decizia de sancționare a celor doi judecători de la Curtea de Apel Pitești. Totodată, structura votului din cadrul Secției disciplinare a CSM, incluzând numărul membrilor care au votat pentru sau împotriva sancțiunii, rămâne învăluită în secretomanie, iar comunicatul oficial este greu de accesat pe portalul instituției.
Sancțiunile aplicate magistraților și argumentația Consiliului Superior al Magistraturii
Măsurile disciplinare luate de Secția pentru judecători în materie disciplinară a vizat doi reprezentanți ai instanței din Pitești care au decis majorarea pedepsei lui Daniel Chițoiu de la 3 ani cu suspendare la 4 ani cu executare. Magistratul Ioan Fundătureanu a suferit o retrogradare profesională la nivel de tribunal, în timp ce colegul său, Costin Andrei Stancu, a primit o reducere salarială brută de 10% pe o perioadă de un an. Potrivit explicațiilor oferite de CSM, aceștia au greșit în mod flagrant introducând în calculul agravării pedepsei atitudinea procesuală a avocaților inculpatului, cum ar fi cererile de recuzare sau sesizările depuse la Inspecția Judiciară, instituția subliniind că un justițiabil nu poate fi penalizat pentru acțiunile apărătorilor săi.
Limitele și rolul apărării în procesele penale
Pornind de la această speță controversată, Andrea Chiș a subliniat necesitatea unei dezbateri publice ample referitoare la atribuțiile și limitele pe care le deține un avocat în timpul unui proces. Fosta membră CSM a reamintit că dreptul la apărare este garantat constituțional prin articolul 24, însă modalitatea în care acesta este pus în practică în cadrul procedurilor penale necesită o clarificare raportată la reacțiile venite din partea UNBR.
- Nepublicarea motivării hotărârii judecătorești pronunțate în apel de magistrații sancționați.
- Ascunderea detaliilor privind soluțiile de clasare adoptate de Inspecția Judiciară în sesizări similare.
- Aplicația eronată a criteriilor de evaluare în funcție de persoana vizată de o condamnare.
- Nerespectarea principiilor de transparență pe care chiar CSM le promovează în proiectul TAEJ.
Contestațiile viitoare și calea legală de atac
În ceea ce privește etapele următoare ale acestui caz intens mediatizat, decizia pronunțată de Secția disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii nu este una definitivă. Aceasta poate fi contestată de către magistrații sancționați la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță care va analiza legalitatea și temeinicia măsurilor dispuse.
Adaugă la Agregator.ro
