Pavilionul Istoric al Art Safari New Museum din București găzduiește, până pe data de 20 decembrie 2026, o expoziție de anvergură intitulată „Război și pace”. Proiectul reprezintă o incursiune profundă în patrimoniul național, reunind peste 200 de piese de o valoare inestimabilă, provenite din colecțiile unor instituții culturale de prestigiu din România, precum Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) și Muzeul Național Brukenthal. Situată în str. Amzei nr. 13, expoziția semnată de Dragoș Vărșăndan invită publicul la o reflecție asupra modului în care arta și istoria au consemnat, de-a lungul secolelor, alternanța dintre perioadele de conflict armat și fragila stare de pace.
Un eseu vizual despre conflict și armonie
Autorul expoziției, Dragoș Vărșăndan, a conceput acest demers ca pe un eseu vizual complex, menit să exploreze modul în care violența a fost adesea glorificată sau investită cu sens în discursul istoric, în contrast cu pacea, percepută ca o stare trecătoare. Traseul vizitatorilor începe simbolic cu referințe la Columna lui Traian, traversând ororile Marelui Război și influența propagandei comuniste, pentru a ajunge la modul în care artiștii români au documentat realitățile frontului. Expoziția include lucrări de referință semnate de maeștri precum Nicolae Grigorescu, Theodor Aman și Nicolae Tonitza, alături de documente, reviste și fotografii de epocă.
Contribuția Bibliotecii Academiei Române
Un pilon central al acestei expoziții este sprijinul oferit de Biblioteca Academiei Române, care a împrumutat 26 de bunuri culturale mobile. Prof. ing. Nicolae Noica, directorul instituției, a subliniat importanța scoaterii acestor valori din spațiul strict al cercetării pentru a facilita un dialog viu cu societatea. Printre piesele expuse se numără grafică de Iosif Iser și Ștefan Stoica Dumitrescu, dar și albume fotografice ale lui Carol Popp de Szathmári, precum și o fotografie inedită ce îi surprinde pe Constantin Brâncuși și Maria Tănase în 1939, la New York.
Mărturii vizuale din Războiul de Independență
Carol Popp de Szathmári, pictor și fotograf al Curții Domnești, este prezent în expoziție prin albumele sale „Suvenir din Resbelul 1877” și „Suvenir din Campania 1877-1878”. Aceste documente pe hârtie albuminată oferă o perspectivă detaliată asupra taberelor și spitalelor de campanie. Imaginea „Răniți la Ambulanța Grivița” ilustrează latura umană și suferința soldaților, departe de idealizarea eroică. În completare, Nicolae Grigorescu și Sava Henția aduc mărturii prin tușele lor: Grigorescu surprinde așteptarea încordată a dorobanților în tranșee, în timp ce Henția oferă compoziții ce reflectă agitația câmpului de luptă, concepute ulterior în atelier.
Rezistența prin artă în captivitate
O secțiune emoționantă a expoziției este dedicată lui Nicolae Tonitza și perioadei petrecute de acesta în lagărul de la Kîrdjali, după luptele de la Turtucaia din 1916. Vizitatorii pot admira pagini din revista manuscris „Nu te lăsa!”, o publicație umoristică creată pentru a susține moralul prizonierilor. Caricatura „Vrabia mălai visează” și coperta revistei din 8 noiembrie 1917 stau drept dovadă a spiritului creativ care a supraviețuit chiar și în cele mai aspre condiții de captivitate.
Patrimoniul istoric adus în contemporaneitate
Muzeul Național de Istorie a României contribuie cu piese emblematice, precum sabia lui Tudor Vladimirescu, ochelarii Ecaterinei Teodoroiu și portrete ale lui Alexandru Ioan Cuza și Carol I. Dr. Cornel Ilie, managerul MNIR, a explicat că acest parteneriat este esențial pentru a aduce istoria mai aproape de publicul actual. De asemenea, Muzeul Național Brukenthal aduce în atenție perspective asupra Europei marcate de schimbări sociale și politice. Echipa care a realizat acest proiect îi mai include pe Diana Nicolaie (scenografie), Monica Dumitru (coordonator) și numeroase alte instituții partenere. Expoziția rămâne deschisă publicului până pe 20 decembrie 2026, oferind o oportunitate rară de a vedea aceste capodopere reunite într-un singur loc.

