Sistemul de termoficare din București, în pragul colapsului
Sezonul rece 2026-2027 debutează sub semnul incertitudinii și al îngrijorării pentru locuitorii Capitalei, în condițiile în care Compania Municipală Termoenergetica București a recunoscut oficial că rețeaua de termoficare se află într-o stare critică. Andrei Ohaci, viceprimarul sectorului 2, a tras un semnal de alarmă cu privire la capacitatea sistemului de a asigura confortul termic necesar, subliniind că promisiunile administrațiilor anterioare nu s-au tradus în rezultate concrete pentru cetățeni. Situația a ieșit la iveală în urma unei interpelări oficiale formulate de Ovidiu Zară, consilier general din partea AUR, răspunsul primit din partea operatorului municipal confirmând temerile privind starea precară a infrastructurii.
Infrastructură învechită și avarii constante
Datele furnizate de Termoenergetica conturează un tablou îngrijorător al rețelei de conducte care ar trebui să distribuie căldura în casele bucureștenilor. Conform documentelor oficiale, peste 60% din magistralele de transport al apei fierbinți au depășit deja pragul de 20 de ani de utilizare, fiind practic expirate din punct de vedere tehnic. Situația nu este mai bună nici în cazul rețelelor secundare, unde peste 55% din infrastructura de distribuție prezintă aceeași uzură avansată. Această degradare structurală se traduce printr-un număr alarmant de defecțiuni: numai în cursul anului 2025, echipele de intervenție au fost nevoite să remedieze 5.488 de avarii, în timp ce pentru primele nouă luni ale anului 2026 au fost deja înregistrate 2.694 de intervenții realizate cu forțe proprii.
Eșecul modernizărilor și deficiențe de producție
Andrei Ohaci a criticat dur modul în care au fost gestionate fondurile alocate modernizării, menționând că miliardele de lei cheltuite în timpul mandatelor lui Nicușor Dan și Ciprian Ciucu nu au reușit să rezolve problemele cronice ale sistemului. Proiectele finanțate prin POIM, prezentate drept soluția salvatoare, sunt realizate în proporție de doar 65% în ultimul an de derulare, în timp ce lucrările gestionate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDRAP) stagnează sub pragul de 50%. Problemele se extind și la nivelul producției de energie termică, unde ELCEN a avertizat încă din luna iulie că nu poate garanta necesarul pentru sezonul curent din cauza uzurii echipamentelor. Mai mult, în ianuarie 2026, CET Sud a furnizat cu 28% mai puțină energie decât era necesar, iar CET Vest a rămas indisponibilă în urma incendiului din luna aprilie, cu o estimare de repornire parțială abia pentru data de 15 noiembrie.
Consecințele pentru bucureșteni
În contextul acestor disfuncționalități, perspectivele pentru iarna ce urmează rămân sumbre. Andrei Ohaci a punctat următoarele aspecte critice care afectează direct populația:
- Incapacitatea sistemului de a garanta performanța și siguranța furnizării agentului termic în parametri normali.
- Dificultăți financiare majore ale companiei, dublate de o criză acută de personal calificat.
- Întârzieri constante în lucrările de reparații, care mențin în funcțiune conducte grav corodate.
- Riscul ca cetățenii să fie nevoiți să recurgă la soluții alternative, precum încălzirea electrică, care implică costuri cu 30% mai mari.
- Dependența de condițiile meteo, autoritățile mizând practic pe o iarnă blândă pentru a evita un colaps total.
În concluzie, situația rămâne una tensionată, iar bucureștenii se pregătesc pentru un sezon în care spălatul la oală și facturile ridicate la energia electrică ar putea deveni realitatea cotidiană, în ciuda promisiunilor politice anterioare.
Adaugă la Agregator.ro
