Joi, 5 noiembrie, premierul Luca Niculescu a anunțat oficial că executivul a început un proces complex de evaluare a remunerațiilor încasate de conducerea a aproximativ 200 de agenții și companii aflate în subordinea statului. Vizate direct de acest demers sunt persoanele care beneficiază de venituri lunare ce depășesc pragul de 5.000 de euro, o măsură care urmărește eficientizarea cheltuielilor publice și aducerea acestor salarii la un nivel justificat prin performanță.
Diferențierea între companiile de stat și mediul privat
În cadrul unei intervenții televizate, Luca Niculescu a subliniat necesitatea unei abordări nuanțate în analizarea acestor venituri. Premierul a explicat că nu toate entitățile de stat pot fi tratate la fel, existând distincții clare între firmele care operează în regim de monopol și cele care sunt listate la bursă. În cazul companiilor listate, care intră într-o concurență directă cu sectorul privat, menținerea unor salarii competitive este considerată esențială pentru a atrage și păstra manageri capabili, prevenind astfel migrarea talentelor către mediul privat.
Cu toate acestea, șeful guvernului a fost tranșant cu privire la situațiile în care remunerațiile nu sunt susținute de rezultate concrete. Acesta a menționat că, în numeroase cazuri, veniturile de mii de euro lunar nu au o justificare economică solidă, motiv pentru care o intervenție guvernamentală devine inevitabilă. „Se poate face și vom face”, a asigurat premierul, confirmând determinarea instituției de a rectifica aceste discrepanțe financiare.
Contextul istoric al demersului și dificultățile legale
Problematica salariilor excesive în companiile de stat a fost un subiect recurent pe agenda publică în ultimii ani. În iulie 2025, la scurt timp după preluarea mandatului de către fostul premier Ilie Bolojan, vicepremierul de la acea vreme, Dragoș Anastasiu, a lansat un apel public către directorii ale căror salarii depășeau indemnizația președintelui României. Acesta le solicita să accepte o reducere voluntară a veniturilor până la finalul anului 2026, invocând faptul că majoritatea contractelor de management sunt „betonate” juridic, ceea ce blochează acțiunile legale directe ale statului.
Cazul Exim Banca Românească, un exemplu de blocaj
Un punct central al discuțiilor privind eficiența managementului de stat rămâne situația de la Exim Banca Românească. Traian Halalai, care ocupă funcția de conducere a băncii încă din 2012, figura în vara anului 2025 cu un venit lunar remarcabil de 119.000 de lei, echivalentul a aproximativ 24.000 de euro. La această sumă se adăuga un bonus lunar de 4.000 de euro pentru participarea în cadrul unui comitet intern al instituției bancare.
- Salariu de bază: 119.000 lei (24.000 euro) pentru conducerea băncii.
- Venit suplimentar: 4.000 euro pentru activitatea în comitetul intern.
- Conflict juridic: Tentativele fostului premier Ilie Bolojan de a obține demiterea managerului, pe fondul unor chirii exagerate plătite pentru o vilă RA-APPS, au eșuat.
- Blocaj instituțional: Deși Parchetul a fost sesizat, procedurile au rămas blocate, împiedicând orice schimbare de management în ultimii ani.
Această situație ilustrează dificultatea cu care se confruntă administrația centrală în încercarea de a reforma structurile de conducere unde contractele sunt protejate prin clauze stricte. În ianuarie 2026, fostul premier recunoștea public faptul că, în ciuda sesizărilor penale, demiterea conducerii Exim Banca Românească a rămas imposibilă din punct de vedere procedural.
Ce urmează pentru restructurarea salariilor?
În perioada următoare, Guvernul va trebui să treacă de la faza de analiză la cea de implementare, un proces care se anunță a fi extrem de anevoios având în vedere cadrele contractuale rigide. Rămâne de văzut cum va reuși echipa condusă de Luca Niculescu să depășească barierele legale invocate în ultimii ani, pentru a alinia veniturile șefilor de companii de stat la realitatea economică și la așteptările contribuabililor, fără a declanșa o criză de personal în companiile care funcționează eficient pe piața liberă.
Adaugă la Agregator.ro
