Eticheta de business în 2026: Cum se transformă regulile de conduită profesională și ce greșeli costă companiile din România

Într-un mediu de afaceri tot mai dinamic și digitalizat, eticheta profesională a depășit granițele fostelor reguli rigide despre protocol, vestimentație sau cărți de vizită. Astăzi, noțiunea de bune maniere în business se definește prin respectul autentic față de timpul, spațiul și limitele interlocutorului. Delia Pușcă, fondatoarea firmei de consultanță BE Remarkable și specialistă în comunicare, resurse umane și employer branding, explică principalele derapaje din mediul corporativ românesc și modalitățile prin care comportamentul angajaților și al managerilor influențează direct performanța comercială și imaginea organizațională.

Codul Bunelor Afaceri: Prima ediție organizată la Sibiu

Pe 20 octombrie, de la ora 16:30, spațiul Odissea Events Hall din Sibiu găzduiește prima ediție a evenimentului „Codul Bunelor Afaceri”. Proiectul își propune să aducă la aceeași masă reprezentanți din mediul de afaceri, administrație publică, diplomație și comunitate pentru a dezbate rolul respectului, încrederii și responsabilității în dezvoltarea economică și socială.

Alegerea Sibiului ca punct de lansare reflectă un demers de construire a unui brand local cu potențial de extindere națională. Printre temele centrale ale evenimentului se numără și responsabilitatea colectivă în construcția brandului de oraș, un domeniu în care comportamentul furnizorilor de servicii, al instituțiilor publice și al antrenorilor locali influențează direct percepția investitorilor și a turiștilor.

Greșelile frecvente în comunicarea de afaceri: De la graba comercială la jargonul excesiv

Practicile incorecte de comunicare pot afecta grav reputația și parteneriatele unei companii. Printre cele mai întâlnite erori identificate în activitatea de consultanță se numără:

• Insistența agresivă pe rețelele profesionale: Trimiterea de mesaje standardizate de vânzare imediat după acceptarea unei conexiuni pe LinkedIn, confundând rețeaua de networking cu o piață directă de desfacere.

• Limbajul corporatist încărcat: Utilizarea excesivă a englezismelor și a jargonului pe e-mail, de multe ori din dorința de a masca lipsa de substanță sau pentru a simula un profesionalism artificial, în locul unei comunicări limpezi și directe.

• Invasivitatea pe canalele rapide de mesagerie: Utilizarea aplicațiilor precum WhatsApp la ore nepotrivite, fără a respecta disponibilitatea interlocutorului.

• Familiaritatea prematură și lipsa de punctualitate: Întârzierile nejustificate la ședințe și trecerea necerută la o abordare informală (tutuirea nesolicitată sau gesturile intruzive) pot duce la pierderea definitivă a unor clienți.

Relațiile intergeneraționale și provocările erei digitale

Integrarea noilor tehnologii și prezența inteligenței artificiale au schimbat radical dinamica de lucru. În ceea ce privește e-mailurile generate cu ajutorul inteligenței artificiale, principiul etic predominant este oferirea unui răspuns prompt, chiar și asistat tehnologic, în locul tăcerii sau al ignorării mesajelor.

În privința diferențelor dintre generații la locul de muncă, bunele maniere nu sunt condiționate de vârstă sau de vechimea în funcție:

• Tinerilor profesioniști li se recomandă să facă distincția între autenticitate și lipsa reperelor de conduită, acordând atenție punctualității, asumării angajamentelor și capacității de a primi feedback fără a-l considera o ofensă.

• Managerilor cu experiență li se sugerează să nu confunde autoritatea formală cu superioritatea, fiind deschiși la dialog și la perspectivele noi aduse de colegii mai tineri.

Reputația reală versus PR-ul de fațadă

Diferența dintre o politețe superficială și valorile reale ale unei organizații devine vizibilă în modul în care sunt tratați angajații la început de drum, subordonații sau partenerii de la care companiile nu au un interes direct de câștigat.

Oricât de bine structurate ar fi campaniile de promovare sau valorile afișate public, autenticitatea unei companii este confirmată exclusiv de experiențele reale ale clienților și ale angajaților. În timp ce formularele de protocol și regulile de adresare pot fi învățate, comportamente precum aroganța sau lipsa de considerație răman greu de corectat în lipsa unei disponibilități de autoevaluare și ascultare.