O descoperire neașteptată în timpul lucrărilor de construcție
O echipă de muncitori care pregătea terenul pentru ridicarea unui nou ansamblu rezidențial în Champigny-sur-Marne, o suburbie a Parisului, a scos la iveală dovezi istorice surprinzătoare. În locul fundațiilor moderne, utilajele au dat peste un sit arheologic de o importanță majoră, ce datează din perioada Neoliticului Mijlociu. Această descoperire, realizată în timpul săpăturilor preventive obligatorii, a revelat un cimitir vechi de 6.500 de ani, incluzând nu mai puțin de 11 morminte și un ansamblu complex de blocuri megalitice, situând regiunea Île-de-France într-o lumină nouă pentru istorici.
Statuia menhir: piesa centrală a sitului
Piesa de rezistență a acestei descoperiri este, fără îndoială, o statuie antropomorfă masivă, sculptată în piatră. Această statuie menhir cântărește aproximativ 9,7 tone și impresionează prin dimensiunile sale considerabile: 3,04 metri lungime, 1,68 metri lățime și o grosime de 0,74 metri. Specialiștii de la Institutul Național de Cercetări Arheologice Preventive (Inrap), care au preluat coordonarea sitului, au observat pe suprafața monumentului un brâu gravat și diverse semne circulare realizate manual. Aceste elemente decorative sunt completate de cavități formate natural prin eroziunea apei, oferind statuii un aspect unic. Romana Blaser, directorul științific al proiectului, a prezentat detaliile acestui sit în cadrul unei conferințe regionale de arheologie din Île-de-France în anul 2025.
Practici funerare enigmatice și tehnici de construcție arhaice
Situl de la Champigny-sur-Marne oferă perspective fascinante asupra modului în care comunitățile neolitice își onorau morții. Cele 11 morminte identificate sunt dispuse strategic în jurul statuii menhir și a altor două blocuri de gresie, sugerând că aceste pietre masive aveau rolul de a marca perimetrul funerar. Majoritatea scheletelor au fost găsite în poziție întinsă, cu orientarea de la est la vest, fiind însoțite de inventar funerar variat: lame din silex, vârfuri de săgeți și topoare din gresie locală. În două dintre morminte, arheologii au identificat chiar și unelte realizate din os.
Printre descoperiri s-a remarcat un caz atipic: un adult a fost înhumat într-o groapă circulară extrem de îngustă, așezat în poziție șezândă, cu picioarele acoperite de depuneri de calcită. Deși cercetătorii nu au avansat încă o explicație certă pentru această postură, practica rămâne un subiect intens de studiu. Mai mult, situl a scos la iveală utilizarea unui material de construcție primitiv, un amestec de nisip, mâl local bogat în carbonați, pietriș și apă, care s-a întărit în timp, acționând ca un ciment rudimentar în jurul structurilor megalitice și al movilei de pământ brun descoperite în sud-estul sitului.
Puncte cheie ale descoperirii:
- Statuia: Menhir de aproape 10 tone cu sculpturi umane.
- Cimitirul: 11 morminte vechi de 6.500 de ani.
- Inovație: Utilizarea unui ciment primitiv pe bază de carbonați.
- Movila: O structură de 30 mp cu șanțuri pentru pari și o stelă spartă, al cărei rol rămâne incert.
- Analize viitoare: Cercetările ADN și izotopice vor clarifica dieta, sexul și originea celor îngropați.
Perspective pentru viitorul cercetărilor
Deși situl prezintă similitudini cu vestigiile culturii Cerny, care a prosperat între anii 4700 și 4300 î.Hr. în valea râului Yonne, Inrap a ales să rămână prudent și nu a atribuit încă descoperirea unei culturi specifice, preferând să continue comparațiile. Următorii ani vor fi dedicați analizelor de laborator, în special studiilor ADN și izotopice, care vor oferi date concrete despre populația care a locuit în această zonă. Această descoperire, similară ca importanță cu cea a „Micului Pompei” de lângă Lyon de acum un deceniu, promite să îmbogățească semnificativ înțelegerea noastră asupra vieții și obiceiurilor culturale din Neolitic.
Adaugă la Agregator.ro
