Europarlamentarul Rareș Bogdan avertizează asupra fenomenului privind declinul partidelor tradiționale din Europa, susținând că marile formațiuni politice s-au rupt de realitățile sociale și economice ale cetățenilor. Această tendință este vizibilă în mai multe state membre, unde partidele consacrate pierd teren în fața unor curente noi, o temă documentată și într-un studiu european: apropierea partidelor tradiționale de suveraniști. Pentru cetățenii români, înțelegerea acestor schimbări este relevantă, având în vedere impactul direct al deciziilor europene asupra economiei și politicilor publice naționale.
Cauzele distanțării față de electorat
În opinia europarlamentarului, greșeala fundamentală a partidelor mainstream este convingerea că notorietatea și experiența la guvernare garantează automat susținerea alegătorilor. Rareș Bogdan susține că refuzul de a recunoaște erorile și de a răspunde nemulțumirilor a dus la ascensiunea formațiunilor care contestă direcția actuală a Uniunii Europene.
„Partidele tradiționale, clasice, partidele mainstream se prăbușesc în Europa. S-au rupt total de oameni, au întors spatele cetățenilor, nu mai reprezintă comunitățile. Au devenit surde la oameni, atunci când nu-i disprețuiesc. Fac politică pentru ele. Nu mai cunosc realitățile sociale, economice. Și identitare? Cu siguranță! Politica europeană e un salon de electrocasnice. Un aspirator autonom: se plimbă singur printr-o cameră goală, se lovește de aceleași obstacole și își vede de traseul lui programat, fără să aibă nevoie de cineva care să-l ghideze.”
Situația din Germania: cifrele care confirmă schimbarea
Rareș Bogdan oferă exemplul Germaniei, unde marile partide au pierdut teren după decenii de dominație. La scrutinul federal din februarie 2025, CDU/CSU a obținut 28,6% din voturi, SPD a coborât la 16,4%, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) a devenit a doua forță politică, cu 20,8%.
Analiza europarlamentarului subliniază rezultate regionale semnificative din septembrie 2026:
- Saxonia-Anhalt: AfD a obținut 43,8% din voturi, față de 17,2% pentru CDU.
- Mecklenburg-Pomerania Inferioară: AfD a atins 38,2%, SPD a obținut 35,5%, iar CDU a înregistrat doar 4,9%, ratând pragul electoral.
Exemple din Franța, Grecia și Italia
Declinul partidelor istorice se observă și în alte state europene. În Franța, la alegerile prezidențiale din 2022, candidata socialistă Anne Hidalgo a obținut 1,75% din voturi, iar Valérie Pécresse (Les Républicains) a strâns doar 4,78%. Similar, în Grecia, PASOK a trecut de la 43,9% în 2009 la 4,7% în 2015, pe fondul crizei datoriilor. Aceste transformări ale scenei politice amintesc de dezbaterile privind relevanța instituțiilor clasice, un subiect abordat și de Ion Cristoiu despre succesul presei tradiționale în cazul Wang.
Concluzii privind viitorul politic
Rareș Bogdan evidențiază și cazul Austriei, unde Partidul Libertății (FPÖ) a câștigat alegerile parlamentare din 2024 cu 28,85%, schimbând raportul de forțe tradițional. De asemenea, în Germania, Partidul Liberal-Democrat (FDP) a fost exclus din Bundestag în 2025, obținând 4,3%. Europarlamentarul conchide că partidele care refuză să își analizeze greșelile și să se adapteze riscă să își piardă complet susținerea electoratului, indiferent de experiența lor politică anterioară.
Sursa: www.realitatea.net

