Guvernul României și Ministerul Finanțelor sunt obligați să asigure fondurile necesare plății restanțelor salariale ale magistraților, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de cele două instituții. Miza litigiului este de aproximativ 5 miliarde de lei, iar termenul stabilit pentru executarea hotărârii este de 10 zile.
Înalta Curte a menținut decizia Curții de Apel București
Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat definitiv, joi, 15 octombrie, procesul dintre ordonatorul principal de credite al instanțelor judecătorești și Guvernul României, alături de Ministerul Finanțelor.
Judecătorii au respins recursul autorităților executive și au menținut hotărârea Curții de Apel București din 5 mai 2026. Aceasta obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure banii necesari achitării drepturilor salariale restante, inclusiv prin rectificare bugetară.
Sumele sunt aferente unor majorări salariale acordate retroactiv prin hotărâri judecătorești definitive. Potrivit informațiilor prezentate în legătură cu dosarul, valoarea totală a restanțelor aflate în discuție este de aproximativ 5 miliarde de lei.
Mesajul transmis de instanța supremă
În comunicatul publicat după pronunțarea hotărârii, ÎCCJ a susținut că autoritățile trebuie să respecte obligațiile stabilite prin lege și confirmate prin decizii definitive ale instanțelor.
„Statul nu poate recunoaște existența unei datorii prin propriile acte normative și, în același timp, să refuze asigurarea resurselor necesare executării acesteia.”
Instanța a arătat că drepturile salariale restante au fost recunoscute prin hotărâri judecătorești, iar obligațiile de plată au fost incluse și în acte normative prin care Guvernul a stabilit eșalonarea sumelor.
În opinia ÎCCJ, neasigurarea fondurilor necesare contravine principiilor legalității și securității raporturilor juridice. Instanța a precizat că responsabilitățile Guvernului în privința bugetului nu pot fi folosite pentru a evita îndeplinirea obligațiilor legale.
„Marja de apreciere bugetară nu poate fi transformată într-un instrument de neexecutare a obligațiilor legal stabilite”, au transmis magistrații.
Totodată, ÎCCJ a subliniat că executarea hotărârilor judecătorești nu este o concesie făcută de Executiv și nici un avantaj acordat discreționar unei categorii profesionale.
Litigiile salariale din sectorul public afectează sute de mii de persoane
Instanța supremă a mai atras atenția că problema drepturilor salariale restante nu se limitează la magistrați. Potrivit datelor statistice menționate în comunicat, peste 400.000 de persoane din toate familiile ocupaționale au solicitat în instanță recunoașterea unor drepturi salariale.
ÎCCJ consideră că amploarea acestor litigii arată existența unor probleme sistemice în cadrul normativ și în modul în care autoritățile publice își îndeplinesc obligațiile.
„Nu privilegiile sunt în discuție, ci executarea unor drepturi recunoscute prin lege și confirmate de instanțele judecătorești”, se arată în comunicatul instanței supreme.
Penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere
Hotărârea Curții de Apel București stabilește că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la rămânerea sa definitivă.
Pentru nerespectarea obligațiilor, instanța a prevăzut penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi în care autoritățile nu își îndeplinesc obligațiile.
Decizia Curții de Apel a fost atacată de Guvern și Ministerul Finanțelor, însă ÎCCJ a respins recursul și a menținut soluția inițială.
Ce reprezintă cele 5 miliarde de lei
Procesul vizează plata unor drepturi salariale restante rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. În calitate de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești, ÎCCJ a solicitat asigurarea integrală a fondurilor necesare.
Curtea de Apel București a admis acțiunea la 5 mai 2026, stabilind că sumele trebuie asigurate inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este necesar.
Prin decizia definitivă din 15 octombrie, Înalta Curte a confirmat obligația autorităților de a asigura resursele necesare pentru plata restanțelor, în condițiile stabilite de instanță.
Adaugă la Agregator.ro