Profesorul Dan Voiculescu a lansat un apel public prin care solicită o creștere semnificativă a finanțării pentru cercetare și dezvoltare în România, propunând ca bugetul alocat pentru anul 2027 să fie de cel puțin zece ori mai mare decât cel prevăzut pentru anul 2026. Această inițiativă vine în contextul în care țara noastră înregistrează decalaje majore față de media statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește investițiile în acest domeniu strategic.
Situația actuală a finanțării cercetării în România
Potrivit datelor menționate, România se află la coada clasamentului european în privința investițiilor în cercetare și dezvoltare. În anul 2025, țara a alocat doar 18,8 euro pe locuitor, o cifră care contrastează puternic cu media europeană de 288,9 euro. Mai mult, analiza pe ultimul deceniu indică o evoluție negativă: România a coborât de la 20,8 euro pe locuitor în 2015 la 18,8 euro în 2025, reprezentând o scădere de 9,6%. Aceste cifre fac din România singurul stat membru UE în care alocarea bugetară pe locuitor a scăzut în acest interval, în timp ce media europeană a cunoscut o creștere de 57,7%. În 2025, alocarea totală pentru acest sector a reprezentat doar 0,09% din Produsul Intern Brut al țării.
Măsuri propuse pentru retenția talentelor și dezvoltare
Într-o postare pe blogul său, Dan Voiculescu a subliniat necesitatea unei schimbări de paradigmă, afirmând: „România nu își mai permite să-și piardă resursele strategice de inteligență!”. Pentru a stopa exodul creierelor și a încuraja tinerii cercetători să rămână în țară, profesorul propune implementarea unor măsuri concrete, precum:
- Acordarea unor burse consistente pentru cercetători;
- Asigurarea unor salarii comparabile cu cele din Occident;
- Ocuparea posturilor vacante din laboratoare exclusiv pe baza criteriilor de performanță.
Legătura dintre cercetare, economie și securitate
Dan Voiculescu susține, de asemenea, o abordare integrată, care să faciliteze transferul tehnologic „de la laborator la fabrică”. Acesta solicită statului finanțarea directă a proiectelor dezvoltate în parteneriat între cercetători și antreprenori, în situațiile în care există o cerere clară pe piață pentru produsele sau tehnologiile inovatoare rezultate. Totodată, el propune extinderea facilităților fiscale, respectiv scutirea de impozit pe venit pentru profesia de cercetător, după modelul aplicat cu succes în industria IT.
Acest demers este corelat cu eforturile Comisiei Europene, care, prin Actul privind Spațiul European de Cercetare, susține ținta de 3% din PIB pentru investițiile publice și private în domeniu. Nu în ultimul rând, Voiculescu atrage atenția că subfinanțarea cronică a cercetării are repercusiuni directe asupra securității naționale, având în vedere rolul esențial al inovației în consolidarea capacității de apărare și descurajare a amenințărilor externe.
Sursa: www.stiripesurse.ro

