Un cutremur cu magnitudinea de 3,9 pe scara ML s-a produs miercuri, 18 noiembrie 2026, la granița dintre Grecia și Bulgaria. Mișcarea tectonică a fost înregistrată de aparatura de monitorizare la ora 03:16:57, ora României, fiind raportată ulterior de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Ce s-a întâmplat și unde a fost localizat epicentrul?
Conform datelor furnizate de seismologi, evenimentul a avut loc într-o zonă de graniță, având o adâncime de numai 6,2 kilometri. Din punct de vedere tehnic, această adâncime plasează seismul în categoria cutremurelor superficiale, un factor care poate influența modul în care undele de șoc sunt resimțite la suprafață, în funcție de caracteristicile geologice locale și de distanța față de punctele populate.
„În ziua de 18 Noiembrie 2026, la ora 03:16:57 (ora locală a României), s-a produs în GREECE-BULGARIA BORDER REGION un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.9, la adâncimea de 6.2 km. Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 51km S de Asenovgrad, 58km S de Kardzhali, 64km S de Plovdiv, 74km N de Kavala, 75km S de Pazardzhik, 83km S de Haskovo”, au transmis seismologii de la INCDFP.
Ce orașe au fost în proximitatea seismului?
Seismul a fost resimțit în apropierea mai multor localități din Bulgaria, dar și din Grecia. Distanțele oficiale calculate de specialiști față de epicentru sunt următoarele:
- 51 de kilometri sud de Asenovgrad, Bulgaria;
- 58 de kilometri sud de Kardzhali, Bulgaria;
- 64 de kilometri sud de Plovdiv, Bulgaria;
- 74 de kilometri nord de Kavala, Grecia;
- 75 de kilometri sud de Pazardzhik, Bulgaria;
- 83 de kilometri sud de Haskovo, Bulgaria.
De ce contează adâncimea în cazul cutremurelor?
Adâncimea la care se produce un cutremur este un parametru esențial în evaluarea impactului acestuia. În cazul de față, valoarea de 6,2 kilometri indică faptul că energia eliberată a fost disipată la mică distanță de suprafață. În general, cutremurele superficiale tind să fie resimțite mai intens pe o arie mai restrânsă față de cele de mare adâncime, însă efectele lor depind direct de magnitudinea înregistrată și de densitatea clădirilor din zona afectată. Totuși, o magnitudine de 3,9 este considerată în literatura de specialitate ca fiind una moderată, care în mod obișnuit nu generează daune structurale majore, dar poate fi percepută de populația aflată în imediata apropiere a epicentrului.
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului continuă monitorizarea activității seismice din regiune, oferind periodic actualizări cu privire la evenimentele înregistrate. Datele furnizate în acest caz sunt de natură informativă și reflectă măsurătorile precise ale echipamentelor de detecție din rețeaua națională și internațională.
Sursa: realitatea.net

