România se confruntă în prezent cu un fenomen epidemiologic îngrijorător, marcat de o revenire a incidenței bolilor cu transmitere sexuală (BTS). După o perioadă în care statisticile indicau un declin constant, cifrele oficiale arată acum o schimbare radicală de direcție. Specialiștii din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) atrag atenția că țara noastră urmează un trend european nefavorabil, înregistrând o majorare de aproape 10% a cazurilor de sifilis, gonoree și infecții cu chlamidia.
Schimbarea trendului epidemiologic la nivel național și european
Dr. Eugenia Bratu, medic primar de sănătate publică și management, care ocupă funcția de șef al Secției de promovare a sănătății din cadrul INSP, a explicat recent, în cadrul unei intervenții televizate la Medika TV, că situația actuală contrazice evoluțiile pozitive observate de-a lungul ultimilor ani. Această creștere de 10 procente nu este un fenomen izolat, ci reprezintă o tendință generală resimțită la nivelul întregului continent european. Autoritățile sanitare privesc cu maximă seriozitate acest progres, având în vedere riscurile majore pe care aceste afecțiuni le prezintă pentru sănătatea publică pe termen lung.
Pericolele ignorării simptomelor și riscurile neonatale
Un aspect deosebit de critic semnalat de către dr. Eugenia Bratu vizează natura insidioasă a anumitor infecții. În special în cazul sifilisului, pacienții pot trece prin perioade în care boala nu manifestă simptome evidente, ceea ce duce la o subestimare a gravității situației. Această lipsă a manifestărilor clinice clare determină o amânare a diagnosticului și a tratamentului. Consecințele sunt dramatice, inclusiv apariția cazurilor de sifilis congenital, situație în care nou-născuții contractează infecția de la mamele lor care nu au fost conștiente de existența bolii. Impactul asupra sănătății bebelușilor poate fi unul iremediabil, cu urmări resimțite pe tot parcursul vieții.
Percepțiile tinerilor privind metodele de protecție
Pe de altă parte, dr. Adriana Melnic, medic de familie și medic primar de sănătate publică și management la Centrul Regional de Sănătate Publică Cluj, a prezentat date statistice referitoare la comportamentul tinerilor din România. Studiile indică faptul că peste 70% dintre tineri și peste 60% dintre tinere declară că utilizează prezervativul ca metodă de prevenție, cifre care sunt comparabile sau chiar superioare mediilor înregistrate în alte state membre ale Uniunii Europene. Totuși, există o problemă de percepție: o parte semnificativă din rândul tinerilor consideră eronat că, în absența simptomelor vizibile la partener, riscul de transmitere a unei infecții este nul.
Importanța vaccinării și prevenția oncologică
Pe lângă bolile menționate anterior, specialiștii pun accent pe importanța vaccinării pentru prevenirea hepatitei B și a virusului papiloma uman (HPV). Impactul HPV este unul sever, fiind responsabil pentru:
- 99% din cazurile de cancer de col uterin;
- Peste 70% din cazurile de cancer vaginal;
- Peste 60% din cazurile de cancer oro-faringian;
- Peste 60% din cazurile de cancer penian.
Dr. Eugenia Bratu subliniază că, deși organismul uman poate uneori să elimine infecția cu HPV, persistența acesteia, cauzată de reinfectări repetate, reprezintă principala cale către dezvoltarea diverselor forme de cancer asociate. În acest context, vaccinarea devine o metodă esențială de prevenție, fiind recomandată inclusiv băieților, pentru a stopa lanțul transmiterii.
Ce urmează în gestionarea crizei sanitare
Autoritățile sanitare vor continua monitorizarea atentă a evoluției acestor infecții, punând un accent sporit pe educarea populației tinere cu privire la riscurile contactelor sexuale neprotejate. Se preconizează o intensificare a campaniilor de informare pentru a corecta mitul conform căruia lipsa simptomelor echivalează cu o stare de sănătate perfectă, precum și o promovare mai activă a vaccinării ca măsură de protecție împotriva complicațiilor oncologice severe.
Adaugă la Agregator.ro
