Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a luat o poziție fermă în urma criticilor aduse de deputatul USR Alexandru Dimitriu cu privire la proiectul de modificare a legislației partidelor politice. Conflictul a escaladat după dezbaterea publică organizată pe data de 4 noiembrie 2026, unde parlamentarul a contestat legitimitatea și modul de lucru al instituției conduse de Țuțuianu. În replică, șeful AEP a respins categoric orice suspiciune privind existența unor interese politice oculte sau utilizarea improprie a fondurilor publice, subliniind totodată că instituția acționează strict în limitele competențelor sale legale.
Reacția șefului AEP la criticile parlamentarului USR
Adrian Țuțuianu a explicat că, deși a ales să ignore polemicile în trecut pentru a se concentra pe sarcinile administrative, declarațiile lui Alexandru Dimitriu au depășit pragul critic acceptabil. Șeful AEP consideră că afirmațiile deputatului nu reprezintă doar un atac la adresa instituției, ci și o jignire directă la adresa specialiștilor care au depus eforturi considerabile pentru elaborarea proiectului legislativ. Țuțuianu a subliniat că timpul și energia instituției sunt resurse prețioase care ar trebui direcționate către obiective concrete, nu către conflicte generate artificial în spațiul public.
Baza legală a activității Autorității Electorale Permanente
Pentru a tranșa disputa privind dreptul instituției de a iniția demersuri legislative, Adrian Țuțuianu a invocat prevederile clare ale legislației în vigoare. Acesta a menționat articolul 103, alineatul (1), litera t) din Legea nr. 208/2015, care reglementează organizarea și funcționarea AEP. Potrivit acestui text de lege, autoritatea are atribuția explicită de a elabora proiecte de acte normative menite să perfecționeze sistemul electoral din România. Aceste proiecte sunt ulterior supuse analizei Guvernului pentru exercitarea dreptului la inițiativă legislativă, decizia finală rămânând, în mod democratic, în sarcina Parlamentului.
Necesitatea unei reforme electorale coerente
În pledoaria sa, președintele AEP a reiterat faptul că actualul cadru legislativ este fragmentat și supus unor modificări constante, ceea ce creează dificultăți majore la fiecare scrutin. Obiectivul AEP este crearea unui Cod electoral unitar, care să aducă claritate în privința finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, dar și să adapteze legislația la noile provocări impuse de mediul digital. Țuțuianu a precizat că instituția nu poate rămâne pasivă și are datoria de a propune soluții fundamentate tehnic, indiferent de controversele politice de moment.
Transparența procesului și întrebarea adresată partidului USR
Un aspect central al replicilor lui Țuțuianu a fost cel al transparenței. Acesta a prezentat un calendar detaliat al consultărilor, precizând că proiectul a parcurs o etapă de transparență decizională de 30 de zile, începând cu 21 august 2026. Consultările au inclus:
- Întâlniri cu partidele parlamentare în datele de 28 iulie și 27 august 2026.
- Discuții cu formațiunile politice neparlamentare, organizate pe 2 septembrie 2026.
- Consultări cu reprezentanții structurilor asociative ale autorităților publice locale.
În acest context, Adrian Țuțuianu a ridicat o întrebare incomodă pentru conducerea USR: dacă poziția deputatului Alexandru Dimitriu, exprimată la dezbaterea din 4 noiembrie, reprezintă punctul de vedere oficial al partidului, având în vedere că reprezentanții formațiunii prezenți la consultările anterioare nu au ridicat obiecții similare.
Concluzii asupra acuzațiilor de politizare
În final, președintele AEP a respins acuzațiile privind folosirea ilegală a resurselor publice, argumentând că proiectul a fost rezultatul analizei riguroase a legislației naționale, a jurisprudenței și a recomandărilor internaționale. Deși Țuțuianu a admis că orice proiect poate fi criticat sau îmbunătățit, acesta a insistat că reducerea muncii specialiștilor la o simplă operațiune politică este profund nedreaptă. Urmează ca Parlamentul să decidă cursul legislativ al acestor propuneri, în timp ce tensiunile dintre AEP și USR rămân un subiect de monitorizat în perioada următoare.
Adaugă la Agregator.ro
