Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, a adus în atenția publică un proiect geostrategic major de infrastructură fluvială în cadrul emisiunii de tip podcast The Boardroom, moderată de antreprenorul ieșean Codrin Apostol, cofondator al platformei InvestIS. Inițiativa vizează crearea unui coridor navigabil european de mare amploare, denumit East Gate, conceput să unească Marea Baltică de Marea Neagră prin amenajarea râului Prut și integrarea acestuia în rețeaua de transport pe apă. Un astfel de proiect ar deschide oportunități economice extrem de importante pentru România, Republica Moldova și Ucraina.
Traseu comercial înjumătățit între Marea Baltică și Marea Neagră
Conform calculelor expuse de Butnariu, ruta maritimă folosită în prezent din Portul Suez până la Gdańsk măsoară aproximativ 8.000 de kilometri. În schimb, traseul alternativ propus ar presupune parcurgerea a 2.000 de kilometri pe mare de la Suez la Constanța, continuând apoi cu încă 2.000 de kilometri pe culoarul navigabil interior până la Gdańsk. Această modificare substanțială ar însemna o reducere cu 50% a distanței totale parcurse pentru transportul de mărfuri.
Dezvoltarea acestei artere fluviale ar scurta considerabil timpii de tranzit comercial și ar extinde infrastructura de navigație a Uniunii Europene. În opinia președintelui CCI Iași, râul Prut oferă cel mai ridicat potențial din întreaga Europă pentru o astfel de extindere. Deși implementarea necesită investiții de câteva miliarde de euro, cursul de apă ar aduce un plus de 500 de kilometri navigabili la rețeaua europeană existentă, depășind simpla modernizare a canalelor din Germania sau Franța.
Iașul conectat la rețeaua fluvială în următorii ani
Un aspect central al proiectului pentru zona Moldovei îl reprezintă transformarea municipiului Iași într-un port fluvial funcțional. Acest obiectiv ar putea fi atins prin realizarea unei legături între râul Prut și cursurile de apă Bahlui și Jijia. Butnariu a amintit că o conexiune de tip canal între Jijia și Bahlui a fost executată încă din trecut.
Planul tehnic prevede ca primă fază lucrările de amenajare pe sectorul cuprins între Galați și acumularea Stânca-Costești, fiind estimat că navigația propriu-zisă ar putea deveni posibilă într-un orizont de timp de șapte până la opt ani. Proiectul nu se limitează doar la ambarcațiuni mari, fiind conceput și pentru utilizarea barjelor de 500-1.000 de tone. Pe lângă transport, amenajarea hidrotehnică a râului ar aduce beneficii cruciale în administrarea resurselor hidrice, protecția împotriva inundațiilor, combaterea secetei și extinderea sistemelor de irigații, permițând Văii Prutului să devină o zonă extrem de bogată în legumicultură.
Elemente cheie ale proiectului East Gate
- Reducerea rutelor: Distanța comercială dintre Suez și Gdańsk scade de la 8.000 km la 4.000 km prin ruta Constanța-Galați.
- Oportunități locale: Conectarea râurilor Bahlui și Jijia la Prut deschide calea transformării Iașului în port fluvial.
- Beneficii conexe: Proiectul ajută la combaterea secetei, prevenirea inundațiilor și dezvoltarea sistemelor de irigații.
- Dimensiune istorică: Prima versiune tehnică a fost realizată de Polonia încă din anul 1927.
- Colaborare transfrontalieră: Republica Moldova a alocat deja 12 milioane de euro din fonduri europene pentru sectorul Giurgiulești-Cahul.
O viziune cu rădăcini istorice de peste un secol
Ideea de a conecta Marea Baltică de Marea Neagră printr-un coridor de navigație pe ape interioare are o istorie de peste o sută de ani, fiind propusă inițial la începutul anilor 1920. În decembrie 1921, conceptul a fost depus la Legația Polonă, iar în anul 1927 Polonia a elaborat primul proiect tehnic detaliat. Cu toate acestea, lucrările nu au mai fost continuate din cauza izbucnirii Celui de-Al Doilea Război Mondial.
Subiectul a fost readus recent în prim-plan de Paul Butnariu, care a prezentat planul coridorului navigabil extracarpatic între Gdańsk, Galați și Constanța în cadrul unui forum desfășurat în Polonia, cu aproximativ o lună înainte de înregistrarea interviului cu Codrin Apostol. La acel eveniment au luat parte reprezentanți ai autorităților locale și regionale, precum și conducerea Portului Gdańsk.
Impactul geopolitic și rolul Republicii Moldova și Ucrainei
Proiectul necesită o cooperare strânsă între România, Republica Moldova și Ucraina. În Republica Moldova au fost deja alocate 12 milioane de euro din fonduri europene pentru curățarea râului Prut și facilitarea navigației cu ambarcațiuni de mici dimensiuni pe tronsonul dintre Giurgiulești și zona localității Cahul. Președintele CCI Iași a subliniat că valorificarea potențialului din estul României și din Republica Moldova depinde în principal de existența voinței politice.
Privind spre viitor, concretizarea acestui coridor navigabil ar putea repoziționa strategic întregul est al Uniunii Europene. În viziunea conducerii Camerei de Comerț și Industrie Iași, municipiul are șansa istorică de a deveni al treilea pol economic de dezvoltare al țării. Datorită poziționării geostrategice favorabile, Iașul este pregătit să funcționeze ca bază de plecare pentru reconstrucția Ucrainei și pentru accelerarea procesului de integrare a Republicii Moldova.
Adaugă la Agregator.ro
