Europarlamentarul Claudiu Târziu, liderul Partidului Acțiunea Conservatoare, a lansat un atac dur la adresa actualei strategii a statului român privind implementarea cărților electronice de identitate. Într-o luare de poziție publicată recent, acesta a criticat vehement modul în care partidele aflate la putere – PSD, PNL, USR și UDMR – gestionează tranziția către noile documente, acuzându-le de intenția de a elimina definitiv opțiunea cetățenilor de a deține un act de identitate fără cip după data de 31 august 2031. Politicianul a subliniat că, în ultimii 15 ani, România a investit cel puțin 41 de milioane de euro într-un sistem care, în loc să simplifice birocrația, a generat dificultăți tehnice și semne de întrebare privind securitatea datelor personale.
Votul din Senat și blocarea alternativei simple
Conflictul a escaladat după ce, în data de 29 octombrie 2026, Senatul a respins o inițiativă legislativă care viza menținerea posibilității de a obține o carte de identitate simplă, fără cip, și după termenul limită din 2031. Conform datelor furnizate, 56 de senatori au votat împotriva acestui proiect, majoritatea provenind de la formațiunile PSD, PNL, USR și UDMR. Propunerea, venită din partea unui parlamentar neafiliat, nu solicita anularea cărților electronice, ci doar păstrarea unei variante alternative, valabilă strict pe teritoriul național, fără amprente sau componente digitale, cu toate costurile de emitere fiind suportate de către solicitant.
În prezent, documentul se află pe masa Camerei Deputaților, for decizional în acest proces, comisiile parlamentare având obligația de a oferi un raport până la data de 18 noiembrie. Târziu a criticat avizul negativ oferit anterior de Guvernul Bolojan, care a invocat impactul asupra deficitului bugetar, deși inițiativa prevedea recuperarea cheltuielilor prin taxe. Totodată, europarlamentarul a respins argumentele Consiliului Economic și Social, subliniind că investițiile statului ar trebui să servească cetățeanul, nu invers.
Istoricul investițiilor și întârzierile proiectului
De-a lungul celor 15 ani de la lansarea ideii, proiectul a suferit numeroase amânări. Ministerul Afacerilor Interne anunțase inițial introducerea cărților electronice pentru 1 ianuarie 2011, termenul fiind ulterior mutat succesiv în 2014 și 2015, fără a se stabili o formă finală. Deși o lege a fost promulgată în 2020, termenul european din 2021 nu a fost respectat, România limitându-se la un proiect-pilot la Cluj, unde au fost emise 1.272 de documente. Producția la scară largă a început abia în martie 2025. În ceea ce privește finanțarea, alocarea prin PNRR a fost redusă constant: de la 200 de milioane de euro, la 150 și, ulterior, la 129 de milioane de euro. Deși țintele de emitere au fost ajustate, până în august 2026 au fost eliberate 2,36 milioane de cărți electronice.
Probleme tehnice și riscuri de securitate
Claudiu Târziu a punctat o serie de neajunsuri practice ale noului buletin, precum lipsa domiciliului tipărit pe document, informație stocată exclusiv pe cip. Această schimbare a forțat cetățenii să prezinte documente suplimentare în fața unor instituții precum ANAF, primării sau Casa de Pensii, deoarece multe dintre acestea nu dețin cititoarele necesare. De asemenea, politicianul a ridicat semne de întrebare privind securitatea cibernetică, invocând atacurile ransomware asupra spitalelor din 2024, incidentele de la „Apele Române” și problemele de la Cadastru din 2026. Acesta a menționat și un contract de 9,5 milioane de euro atribuit firmei RASIROM pentru securizarea documentelor.
- Libertatea de conștiință și dreptul la viață privată sunt invocate ca motive principale pentru păstrarea alternativei simple.
- Costul unei cărți electronice a ajuns la 70 de lei după încetarea perioadei de gratuitate finanțate prin PNRR.
- S-a făcut o paralelă cu Marea Britanie, unde un sistem similar de înregistrare biometrică a fost abandonat după doar patru ani.
În încheiere, Claudiu Târziu a solicitat deputaților să repare decizia Senatului, subliniind că digitalizarea trebuie să rămână un serviciu opțional, nu o formă de constrângere, și a făcut apel la respectarea dreptului cetățenilor de a refuza tehnologia pe baza conștiinței proprii.
Adaugă la Agregator.ro
