Un nou proiect legislativ, înregistrat recent la Camera Deputaților sub numărul 822 din data de 3 noiembrie 2026, propune modificări semnificative privind durata concediului de odihnă pentru personalul de conducere, îndrumare și control din sistemul de învățământ preuniversitar de stat. Inițiativa vizează amendarea articolului 220 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, oferind o nouă structură pentru zilele libere acordate directorilor de școli, inspectorilor școlari și altor funcții similare.
Structura și calculul noilor zile de concediu
Conform propunerii legislative, categoriile de personal vizate ar urma să beneficieze de un concediu de odihnă de bază format din 35 de zile lucrătoare. La acest număr fix, se adaugă zile suplimentare care sunt direct corelate cu vechimea totală în muncă a fiecărui angajat. Mai exact, mecanismul de calcul arată astfel:
- Angajații cu o vechime în muncă mai mică de 5 ani vor primi 3 zile lucrătoare suplimentare.
- Cei care au o vechime cuprinsă între 5 și 15 ani vor beneficia de 5 zile lucrătoare în plus.
- Personalul cu o vechime de peste 15 ani va primi 7 zile lucrătoare suplimentare la concediul de bază.
Prin urmare, durata totală a concediului de odihnă ar putea ajunge la un total de 38, 40 sau chiar 42 de zile lucrătoare, în funcție de vechimea acumulată. Un aspect important al proiectului este faptul că aceste zile suplimentare ar urma să înlocuiască actualul concediu suplimentar de 3-7 zile prevăzut prin contractele colective de muncă, eliminând astfel posibilitatea cumulării acestora.
Cine sunt beneficiarii măsurii
Prevederile acestui proiect se aplică unei arii largi de specialiști din sistemul educațional. Printre aceștia se numără directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ, inclusiv cei din unitățile cu profil extrașcolar. De asemenea, sunt vizați membrii personalului de conducere din cadrul caselor corpului didactic, precum și personalul din centrele județene de resurse și asistență educațională și centrul echivalent din București. Nu în ultimul rând, măsura acoperă personalul didactic cu funcții de conducere, îndrumare și control din cadrul inspectoratelor școlare.
În expunerea de motive, inițiatorii subliniază necesitatea acestei reglementări prin faptul că, în prezent, există o discrepanță între drepturile cadrelor didactice de predare, care beneficiază de 62 de zile lucrătoare, și cele ale personalului de conducere, a căror durată de concediu este stabilită prin norme metodologice și contracte colective de muncă.
Protejarea vacanței de vară
Un element de noutate adus de acest proiect este instituirea unei perioade protejate în timpul vacanței de vară, mai exact între 1 iulie și 31 august. Ministerul Educației va fi obligat să stabilească anual un interval de cel puțin 14 zile calendaristice consecutive, care să includă minimum 10 zile lucrătoare, în care personalul de conducere nu va putea fi solicitat pentru sarcini administrative.
În acest interval, instituțiile din subordinea Ministerului Educației nu vor avea dreptul să programeze inspecții, controale planificate, concursuri, examene sau ședințe obligatorii. De asemenea, nu vor putea fi solicitate rapoarte sau situații administrative, cu excepția situațiilor de forță majoră sau a cazurilor în care este necesară prevenirea unui pericol iminent pentru patrimoniu ori persoane, cazuri ce trebuie justificate în scris.
Procedura legislativă și pașii următori
Proiectul se află în prezent în prima etapă a procesului parlamentar, Camera Deputaților fiind prima sesizată, în timp ce Senatul urmează să fie forul decizional. Documentul a fost trimis pentru solicitarea avizelor necesare către Guvern, Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social, acesta din urmă având un termen de răspuns stabilit pentru 18 noiembrie 2026. În cazul în care legea va fi adoptată și promulgată, noile prevederi ar urma să intre în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, fiind aplicabile începând cu anul școlar 2026-2027. Autoritățile au menționat că măsura nu implică un impact bugetar suplimentar, deoarece nu generează noi drepturi salariale.
Adaugă la Agregator.ro