
În jurul datei de 15 noiembrie, reprezentanții din sectorul energetic estimează că unul dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea reveni în funcțiune, dacă tendința actuală de creștere a debitului Dunării se va menține. Oprită pe parcursul sezonului cald din cauza secetei severe și a nivelului scăzut al apei necesare procesului de răcire, centrala a generat o scădere de 20% a producției naționale de energie electrică, punând România în situația de a apela la importuri. Cu toate acestea, compania Nuclearelectrica a oferit asigurări ferme că nivelul de securitate nucleară a rămas neafectat în tot acest interval.
Estimările privind reluarea activității la primul reactor
Reluarea activității la prima unitate a centralei nucleare ar putea avea loc la mijlocul lunii noiembrie, în funcție de evoluția prognozelor hidrologice pentru Dunăre. Specialiștii indică un orizont de timp de circa două săptămâni până la repornirea efectivă, însă orice modificare a debitului fluviului poate decala sau accelera acest calendar.
Motivele opririi și pragul critic înregistrat de Dunăre
Cele două unități ale centralei asigură, în regim normal, aproximativ 20% din totalul producției de electricitate la nivel național. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie 2026, urmată de Unitatea 2 pe 13 august 2026, ambele decuplări fiind impuse de lipsa volumului corespunzător de apă pentru răcire. Situația a atins cote critice pe 10 octombrie, când nivelul apei la Cernavodă a coborât la minus 259 de centimetri, situându-se la numai trei centimetri de pragul operațional limită de minus 262 de centimetri, în timp ce debitul la intrarea în țară a scăzut sub 1.200 de metri cubi pe secundă.
Măsurile luate de autorități pentru suplimentarea apei
Pentru a contracara efectele secetei și scăderea masivă a nivelului apei, au fost luate măsuri speciale de intervenție. Administrația Națională „Apele Române” a suplimentat volumele hidrice prin descărcări dirijate din acumularea Iezer de pe valea Mostiștei, sprijinind menținerea unor parametri minimi necesari.
Garanțiile oferite de Nuclearelectrica privind securitatea
Conducerea Nuclearelectrica a subliniat în mod repetat că oprirea celor două reactoare a impactat exclusiv sectorul de producție energetică, securitatea nucleară fiind complet protejată. Specialiștii companiei au menținut funcționale toate sistemele redundante și procedurile stricte de siguranță pe întreaga durată a întreruperii activității.
Consecințele asupra pieței energetice
-
Reducerea capacității interne: Deconectarea reactoarelor a diminuat substanțial energia livrată în sistemul național.
-
Efectul secetei: Scăderea producției hidroenergetice a accentuat deficitul de curent electric disponibil.
-
Apelul la importuri: România a fost forțată să acopere consumul intern prin achiziții externe de energie.
În perioada următoare, evoluția debitului Dunării și respectarea parametrilor hidrologici vor dicta momentul exact în care se va relua operarea în siguranță a instalațiilor nucleare, instituțiile abilitate urmărind îndeaproape graficul estimat pentru mijlocul lunii noiembrie.

