O echipă de cercetători din Australia a descoperit o metodă inovatoare prin care deșeurile de zaț de cafea, care în mod obișnuit sunt aruncate la groapa de gunoi, pot fi transformate într-un ingredient valoros capabil să crească rezistența la compresiune a betonului cu până la 30%. Această descoperire revoluționară are potențialul de a reduce considerabil cantitățile uriașe de deșeuri organice generate la nivel global și, în același timp, de a micșora consumul intensiv de nisip din industria construcțiilor, protejând astfel resursele naturale ale planetei.
Zațul de cafea ar putea fi folosit la producerea unui beton cu până la 30% mai rezistent Foto: Pixabay
Transformarea termică a zațului de cafea prin piroliză
Specialiștii au stabilit că zațul nu poate fi încorporat direct în amestecul de ciment din cauza substanțelor organice care i-ar compromite integritatea. Pentru a depăși acest obstacol, cercetătorii au aplicat un procedeu termic numit piroliză, încălzind deșeurile la peste 350 de grade Celsius în mediu lipsit de oxigen. Această metodă generează un material bogat în carbon, numit biochar, care se amestecă ulterior cu succes în compoziția betonului. Deși s-a experimentat și o temperatură de 500 de grade Celsius, rezultatele obținute nu s-au dovedit la fel de performante.
Testarea practică în proiecte de infrastructură
Studiul publicat inițial în 2023 în revista științifică Journal of Cleaner Production a trecut rapid de la faza teoretică la cea practică. În 2024, Universitatea RMIT, în colaborare cu autoritățile locale din Macedon Ranges, a derulat un proiect-pilot în localitatea Gisborne din statul Victoria. Aici s-au turnat porțiuni de trotuar folosind beton clasic, beton cu biochar din resturi lemnoase și beton îmbogățit cu biochar din zaț de cafea. Ulterior, materialul inovator a fost pus în operă și la lucrările de modernizare a drumurilor din Pakenham, constructorul BildGroup estimând că astfel s-a reciclat un volum de zaț echivalent cu circa 140.000 de cafele, economisind în același timp peste trei tone de nisip.
Provocări viitoare și impactul la scară globală
În pofida succesului înregistrat și a obținerii premiului publicului în 2025 la competiția Shaping Australia Awards organizată de Universities Australia, specialiștii subliniază că sunt necesare investigații suplimentare. În prezent, echipa continuă să analizeze comportamentul structural al compozitului în condiții dificile, cum ar fi ciclurile de îngheț-dezgheț, expunerea prelungită la apă sau uzura mecanică prin frecare. Totodată, se fac demersuri alături de un partener comercial pentru a analiza viabilitatea producției industriale și lansarea pe piață a noului produs.
Principalele beneficii ale acestei inovații pentru mediu și industrie sunt:
- Reducerea deșeurilor: Diminuează cantitatea masivă de zaț aruncată la gropile de gunoi, unde generează gaze cu efect de seră precum metanul și dioxidul de carbon.
- Protejarea resurselor naturale: Scade cererea uriașă de nisip extras în mod obișnuit din albiile și malurile râurilor.
- Performanță structurală ridicată: Crește rezistența la compresiune a betonului cu până la 30% în urma testelor de laborator.
- Economie circulară: Valorifică anual o parte din cele aproximativ 10 miliarde de kilograme de zaț de cafea produse la scară mondială.
Pe termen lung, cercetătorii își propun să extindă această tehnologie și la alte tipuri de deșeuri organice, inclusiv resturi lemnoase, produse agricole sau resturi alimentare. Dacă procesul se va dovedi eficient din punct de vedere economic și industrial, noua metodă va schimba radical standardele actuale din domeniul construcțiilor ecologice.
Adaugă la Agregator.ro
