Armand Goșu, specialist în spațiul rusesc și sovietic, a analizat posibilitatea ca Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping să redeseneze harta geopolitică a lumii, într-o analiză publicată pe platforma Substack.com. Istoricul a evaluat riscurile unei noi împărțiri a sferelor de influență, similară Conferinței de la Ialta din 1945, subliniind că, deși un astfel de scenariu este vehiculat, realitatea din teren și limitele capacității de impunere a marilor puteri fac o înțelegere spectaculoasă puțin probabilă.
Șansele unui mare târg geopolitic
Potrivit istoricului, o înțelegere prin care Washingtonul și Beijingul ar susține planurile Kremlinului în Ucraina este improbabilă, deoarece niciunul dintre cei trei lideri nu deține în prezent puterea necesară pentru a-și impune unilateral voința. „Șansele unui mare târg încheiat la Shenzhen sunt, așadar, mici. Astăzi, niciunul dintre cei trei nu-și poate impune voința: America nu a îngenuncheat Iranul, China nu a găsit soluția pentru Taiwan, iar armata rusă, după mai bine de patru ani și jumătate, se luptă încă pentru orașe din Donbas”, a declarat Armand Goșu.
Expertul atrage atenția că Rusia mizează pe sprijinul lui Donald Trump pentru a obține la masa negocierilor avantaje pe care nu a reușit să le câștige pe front. Totuși, un pericol mai mare ar putea fi reprezentat de o „variantă lentă”, caracterizată printr-o succesiune de presiuni diplomatice și restricții care să forțeze Ucraina să accepte concesii, punând Europa în fața faptului împlinit.
De ce comparația cu Ialta trebuie privită cu prudență
Armand Goșu subliniază că mitul istoric al Conferinței de la Ialta din 1945 nu corespunde întru totul realității, deoarece deciziile au fost dictate de raportul de forțe creat deja de armatele victorioase. „Ialta reală seamănă puțin cu mitul ei. În februarie 1945, cei trei nu au trasat sfere de influență pe hartă; au semnat chiar Declarație asupra Europei eliberate, care promitea alegeri libere. Împărțirea o făcuse deja Armata Roșie, ajunsă pe Oder”, a explicat istoricul.
În prezent, obstacolele în calea unui scenariu „Ialta 2.0” includ:
- Maximalismul pretențiilor Moscovei, cum ar fi solicitarea ca Finlanda să iasă din NATO, care a dus la o unitate europeană sporită.
- Constrângerile politice interne din Statele Unite, care limitează libertatea de acțiune a administrației Trump.
- Situația de pe front, care rămâne un factor determinant în ecuația negocierilor.
Istoricul menționează că există și posibilitatea unui acord axat pe transparență militară și tratate de neagresiune, care i-ar oferi lui Vladimir Putin o „acoperire” diplomatică pentru oprirea conflictului fără a recunoaște public eșecul. Cu toate acestea, Goșu avertizează: „Iluziile Ialta 2.0 nu sunt însă inofensive. Un lider convins că i se recunoaște dreptul de a împărți lumea nu are motive să oprească un război care, în ochii lui, tocmai începe să dea roade.”
Sursa: realitatea.net

