Consiliul Concurenței a demarat o investigație de amploare care vizează direct activitatea instituțiilor bancare din România. În centrul atenției autorităților se află metodologiile utilizate pentru calcularea scorului FICO, un indicator esențial în procesul de evaluare a riscului de credit. Această analiză survine în urma unor suspiciuni privind modul în care sistemul bancar penalizează clienții care încearcă să obțină cele mai bune condiții de piață, transformând un demers firesc de informare într-un dezavantaj financiar pentru consumatori.
Mecanismul din spatele scorului FICO
Scorul FICO reprezintă un indicator numeric fundamental, utilizat de către instituțiile financiare pentru a estima probabilitatea ca un debitor să nu își onoreze obligațiile de plată. În România, valorile acestui scor, furnizate prin intermediul Biroului de Credit, se situează de regulă în intervalul 300 – 850 de puncte. O valoare ridicată a acestui indicator semnalează, în mod uzual, un risc de credit mai scăzut, facilitând astfel aprobarea cererilor de împrumut.
Calculul acestui scor complex se bazează pe date centralizate, printre care se numără istoricul de plată al clientului, gradul actual de îndatorare, vechimea relațiilor contractuale cu băncile, dar și numărul de interogări efectuate de către instituțiile financiare în sistem. Problema sesizată de către autorități constă în faptul că aceste interogări, care ar trebui să fie neutre, ajung să influențeze negativ scorul de bonitate al persoanei vizate.
Penalizarea consumatorilor prudenți
Autoritatea de concurență a identificat o situație paradoxală: persoanele care depun eforturi pentru a compara ofertele de creditare de la mai multe bănci riscă să fie penalizate de sistem. În mod concret, un cetățean care dorește, de exemplu, să refinanțeze un credit ipotecar și contactează trei sau patru instituții bancare pentru a obține o dobândă mai avantajoasă, poate observa o scădere a scorului său. Acest declin al indicatorului, generat de interogările succesive, poate duce la o evaluare mai aspră a cererii sale de finanțare.
Deși instituțiile financiare utilizează acest scor alături de alte criterii proprii, precum veniturile solicitantului sau gradul de îndatorare, impactul negativ al interogărilor repetate creează bariere artificiale. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a clarificat faptul că, deși schimbul de informații despre clienții rău-platnici este o practică justificată și necesară pentru stabilitatea sistemului, suspiciunile autorității se concentrează strict pe efectele metodologiei de calcul asupra celor care caută activ condiții de finanțare mai bune.
Aspecte tehnice ale evaluării creditării
Este important de subliniat faptul că un scor scăzut nu atrage în mod automat respingerea unei cereri de credit. Fiecare bancă dispune de propriile politici interne de analiză, însă incertitudinea creată de mecanismul actual de raportare la Biroul de Credit poate descuraja competiția corectă între bănci. Punctele cheie ale acestei situații includ:
- Efectul interogărilor: Numărul mare de verificări în sistem poate reduce scorul FICO, indiferent de intenția de a compara produse bancare.
- Subiectivitatea băncilor: Instituțiile financiare pot interpreta acest scor scăzut prin prisma propriilor criterii riguroase de risc.
- Transparența procesului: Autoritățile analizează dacă metodologia actuală descurajează clienții să caute alternative mai ieftine pe piață.
Impactul real al acestor interogări asupra scorului final depinde în mod direct de metodologia aplicată și de contextul financiar specific al fiecărui solicitant în parte. În prezent, ancheta continuă pentru a stabili dacă aceste practici limitează în mod nejustificat opțiunile consumatorilor români.
Ce urmează în procesul de investigație
Următorii pași în cadrul acestei anchete vor viza clarificarea modului în care băncile utilizează datele din Biroul de Credit și dacă este necesară o ajustare a algoritmilor de calcul pentru a nu mai penaliza clienții care acționează cu bună-credință. Consiliul Concurenței va evalua dacă actualele proceduri contravin principiilor unei piețe bancare transparente și competitive, urmând să comunice concluziile cercetărilor pe măsură ce acestea vor fi finalizate.

