România a rămas temporar fără producție de energie nucleară după oprirea controlată, joi dimineață, a Unității 2 de la CNE Cernavodă. Ministerul Energiei transmite însă că Sistemul Electroenergetic Național este stabil și că, pe baza estimărilor disponibile, nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică.
Unitatea 2, oprită din cauza debitului scăzut al Dunării
Reactorul 2 de la Cernavodă a fost oprit la ora 10:53, după ce nivelul Dunării a coborât sub limita minimă necesară pentru asigurarea apei de răcire.
Unitatea 1 fusese oprită anterior, la 28 iulie, în aceleași condiții. Cele două reactoare au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW fiecare și asigură, în condiții normale, aproximativ o cincime din producția de electricitate a României.
Importurile pot acoperi o parte importantă din deficit
Ministerul Energiei precizează că România poate importa în prezent aproximativ 4.000 MW prin capacitățile transfrontaliere disponibile.
Pentru perioada de vârf din această seară este estimat un import de până la 2.300 MW. În paralel, autoritățile pot utiliza producția hidro și eoliană, centralele pe cărbune și gaze, precum și capacitățile de stocare.
Consumul maxim estimat pentru joi este de aproximativ 6.900 MW.
Ce rezerve poate activa România
Printre capacitățile disponibile se numără grupul energetic Rovinari 4, cu 330 MW, și minimum 300 MW din producția Hidroelectrica, în funcție de condițiile tehnice și de disponibilitatea apei.
În același timp, prognozele indică un aport important al energiei eoliene în următoarele zile, cu o producție medie estimată la 525 MW și un vârf de aproximativ 1.560 MW.
Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național monitorizează permanent producția, consumul, rezervele și schimburile cu țările vecine.
România a activat mecanismele europene pentru situații de criză
Autoritățile române au notificat Comisia Europeană cu privire la situația sistemului energetic. Pe 7 august a fost transmisă o alertă timpurie, iar pe 10 august România a notificat oficial situația de criză.
La reuniunea extraordinară a Electricity Coordination Group din 11 august, România a solicitat o evaluare regională actualizată și clarificări privind posibilitatea utilizării mecanismelor europene de sprijin în cazul deteriorării situației.
Retragerea unor capacități pe cărbune ar putea fi amânată
Un alt punct important prezentat Comisiei Europene este retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămași din capacitățile pe cărbune asumate prin jaloanele PNRR.
Ministerul Energiei susține că, în condițiile actuale, retragerea acestor capacități ar putea genera riscuri suplimentare pentru siguranța Sistemului Electroenergetic Național, motiv pentru care subiectul va fi discutat cu autoritățile europene.
În paralel, autoritățile poartă discuții cu marii consumatori industriali pentru reducerea sau mutarea consumului din orele de vârf și pentru devansarea unor lucrări de mentenanță.
Adaugă la Agregator.ro