Tensiuni între AEP și PNL pe tema reformei electorale
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a oferit vineri, 6 noiembrie, o replică fermă conducerii Partidului Național Liberal (PNL), după ce liberalii au anunțat oficial, printr-un comunicat de presă, că nu susțin modificarea Legii partidelor politice. În contextul acestor dispute, reprezentanții AEP au respins acuzațiile privind o presupusă politizare a instituției, solicitând totodată partidelor parlamentare, și în mod special PNL, să renunțe la blocajele procedurale și să sprijine activ procesul de reformă electorală, esențial pentru buna funcționare a democrației din România.
Poziția AEP privind independența instituției
În comunicatul transmis, Autoritatea Electorală Permanentă a ținut să sublinieze caracterul său autonom, independent și apolitic. Instituția a precizat că își exercită atribuțiile cu imparțialitate, punând pe primul loc interesul democrației și corectitudinea procesului electoral. Oficialii AEP au respins categoric orice tentativă de a transforma autoritatea într-o țintă a disputelor politice dintre formațiunile parlamentare, subliniind că activitatea lor trebuie să rămână protejată de astfel de conflicte.
Mai mult, AEP a reamintit că se află sub autoritatea Parlamentului, motiv pentru care autonomia sa trebuie să fie respectată în totalitate, inclusiv în discursurile publice ale liderilor politici. Instituția a argumentat că necesitatea restructurării sale nu este o noutate, aceasta fiind deja analizată, fundamentată și transmisă Parlamentului printr-un raport detaliat.
Inițiative legislative pentru modernizarea sistemului electoral
În ultimele nouă luni, AEP a lucrat intens la elaborarea a cinci inițiative legislative care vizează modernizarea cadrului electoral din țara noastră. Aceste propuneri au fost supuse unor dezbateri ample, la care au participat reprezentanți ai partidelor parlamentare și neparlamentare, mediul universitar și membri ai societății civile. Proiectele vizează o gamă largă de schimbări necesare, printre care:
- Aplicarea regulamentului european privind transparența publicității politice și direcționarea acesteia către publicul-țintă.
- Transpunerea directivelor europene care reglementează participarea cetățenilor Uniunii Europene la alegerile locale și europarlamentare.
- Reglementarea specifică a alegerilor anticipate.
- Reorganizarea structurii AEP pentru eficiență sporită.
- Modificarea legislației actuale privind partidele politice.
În plus, instituția lucrează în prezent la un proiect privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, aflat într-un stadiu avansat, pregătind totodată documentația necesară pentru viitorul Cod electoral.
Apelul către comisiile parlamentare
AEP a criticat abordarea PNL, susținând că reforma nu poate fi susținută doar la nivel declarativ, în timp ce, în practică, este blocată procedural. Instituția a făcut un apel direct către reprezentanții liberali din comisiile juridice ale Parlamentului, cerându-le să își asume responsabilitatea și să contribuie activ la dezbaterea și adoptarea proiectelor propuse.
De asemenea, AEP a atras atenția că Regulamentul de organizare și funcționare, depus la Parlament încă din luna martie a anului 2026, nu a primit aprobarea necesară până la acest moment. În ceea ce privește acuzațiile că inițiativele ar servi intereselor unui anumit partid, instituția a calificat aceste afirmații drept nefondate, subliniind că rapoartele de activitate din 2024 și 2025 au documentat deja problemele reale din sistemul electoral. AEP a concluzionat că demersurile vizează eliminarea disfuncționalităților, creșterea transparenței și consolidarea mecanismelor de control, scopul final fiind funcționarea corectă a democrației, nu favorizarea vreunei formațiuni politice.
Ce urmează pentru reforma electorală
În perioada următoare, atenția rămâne concentrată asupra Parlamentului, forul legislativ care trebuie să deblocheze proiectele depuse de AEP. Succesul acestor reforme va depinde de voința politică a partidelor de a trece peste disputele de moment și de a accepta modernizarea cadrului legislativ electoral, necesară pentru a asigura transparența și responsabilitatea în viitoarele scrutine din România.
Adaugă la Agregator.ro
