Curtea de Apel București explică în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Călin Georgescu de ce a considerat că există un risc actual de sustragere de la urmărirea penală.
Potrivit instanței, probele administrate până în prezent indică o serie de demersuri care ar fi avut ca scop pregătirea unei eventuale plecări din România. Printre acestea sunt menționate discuții despre părăsirea țării, identificarea unei locuințe în Italia, căutarea unei țări în care să fie solicitat azil și procurarea documentelor necesare deplasării.
„Riscul de sustragere […] are caracter actual”
Judecătorii apreciază că pregătirile ar fi început în mai 2025, într-un moment în care ancheta se afla încă în faza urmăririi penale in rem.
„In speţă, deși din probele administrate până în prezent, rezultă că actele de pregătire în vederea sustragerii au debutat în cursul lunii mai 2025, având în vedere că la acel moment cauza se afla în cursul urmăririi penale in rem, inculpații apreciind ancheta ca fiind „în adormire” și fără probe, cercetările au continuat și au fost administrate mai multe mijloace de probă, care au susținut efectuarea în continuare a urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale în septembrie 2026, conturându-se, așadar, suspiciunea rezonabilă de săvârșire a infracțiunilor de către aceștia, astfel încât Completul apreciază că riscul de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual. În acest sens, apreciază relevanța în probațiune a elementelor mai sus indicate, respectiv: discuții privind plecarea din țară, căutarea unei țări în care persoana intenționează să solicite azil, identificarea unei locuințe în străinătate (Italia), procurarea documentelor necesare deplasării, existența unor contacte în străinătate care să faciliteze stabilirea în Italia.”, arată surse judiciare.
În motivare, instanța precizează că aceste elemente au fost avute în vedere împreună cu celelalte probe administrate în cauză.
Instanța spune că prezumția de nevinovăție rămâne valabilă
Judecătorii precizează că luarea măsurii preventive nu înseamnă că instanța a stabilit vinovăția celor cercetați.
„Respectarea prezumției de nevinovăție a celor doi inculpați nu aduce atingere convingerii rezultate din probele administrate până în prezent, de luare a măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați”, mai arată surse judiciare.
În același timp, instanța subliniază că ancheta nu este finalizată. Urmează să fie verificate noi probe, inclusiv prin identificarea și audierea unor martori, percheziții informatice și analiza comunicațiilor purtate prin aplicații care folosesc traficul de internet.
De asemenea, judecătorii menționează rezultatele care ar putea fi obținute în urma ordinului european de anchetă emis la 26 august 2026.
Suma de 118.000 de lei care trebuie explicată
Motivarea instanței indică și un transfer financiar care trebuie lămurit de anchetatori.
Este vorba despre suma de 118.000 de lei, transferată la 6 octombrie 2023 de socrul lui Călin Georgescu către reprezentantul persoanei vătămate.
Instanța vorbește despre necesitatea unor „explicații și lămuriri vizând transferul sumei de 118.000 lei”, dar și despre clarificarea implicării lui Călin Georgescu în demersurile privind creditarea și soluționarea îngrijorărilor reprezentantului persoanei vătămate.
Judecătorii: arestarea este o măsură temporară
În documentul instanței se arată că măsura arestării preventive trebuie raportată atât la gravitatea acuzațiilor, cât și la necesitatea protejării desfășurării procesului penal.
„Interesul societății de a se afla în siguranță și de a elimina, măcar temporar, persoanele care prezintă un grad de pericol social crescut, este primordial și trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaților prin privarea acestora temporară de libertate”, se arată în document.
Judecătorii insistă însă asupra caracterului procesual al măsurii.
„Prin caracterul procesual al măsurii arestării preventive, nu exprimă convingerea de vinovăție, ci recurgerea la o măsură care să asigure normala desfășurare a procesului penal”, precizează instanța.
Massimiliano Arena, menționat în referatul privind arestarea
Referatul procurorilor îl menționează și pe Massimiliano Arena, în legătură cu investigații jurnalistice realizate în Italia.
În document sunt prezentate informații potrivit cărora mai mulți clienți ai structurilor asociate acestuia ar fi reclamat blocarea unor fonduri, iar un antreprenor italian ar fi reclamat pierderea a peste 750.000 de euro.
Tot în referat se menționează că „în 2023, italianul Massimiliano Arena și asociații săi au fost puși sub acuzare în Sicilia pentru apartenență la un grup criminal transnațional care oferea servicii financiare ilegale. Arena lucrase anterior în grupul bancar Bandenia, desființat în Spania și anchetat pentru spălare de bani în 2017. Cazul lui a fost documentat de OCCRP. Massimiliano Arena este acuzat de spălare de bani și de constituirea unui grup criminal transfrontalier”.
Apărarea lui Georgescu respinge acuzațiile
Avocatul lui Călin Georgescu contestă însă interpretarea probelor făcută de procurori și de instanță.
Acesta susține că sesizarea din dosar datează din 2022 și că probele indicate de parchet cu privire la clientul său s-ar opri în anul 2025.
„Se impune a se avea în vedere că sesizarea este din anul 2022, au lucrat și au strâns probatoriu, singurele probe la care face referire parchetul ca având legătură cu domnul Călin Georgescu n-au legătură cu anul 2026, se opresc undeva prin 2025”, a declarat avocatul.
În privința perchezițiilor, avocatul afirmă că operațiunea nu ar fi dus la descoperirea unor documente care să confirme acuzațiile.
„Ampla operațiune cu 60 de polițiști și jandarmi de scanarea pereților de la percheziția domnului Călin Georgescu n-a atestat niciun document, nicio schemă financiară, niciun element de extraneitate”, a susținut acesta.
Avocatul a mai declarat:
„Și doar diverse aspecte scăpate în mass-media care n-au de-a face cu dosarul”.
Apărarea contestă și existența pericolului pentru ordinea publică
Un alt argument al apărării este că nu ar exista un pericol concret pentru ordinea publică.
„Pericolul pentru ordinea publică nu există, inculpatul este o persoană fără potențial criminogen, un om fie probabil apreciat, fie urât, în funcție de preferințe politice, dar acest aspect nu face subiectul într-o sală de judecată”, a declarat avocatul lui Călin Georgescu.
În acest moment, ancheta continuă, iar chiar motivarea instanței arată că urmează să fie administrate și analizate noi probe. Arestarea preventivă este prezentată de judecători drept o măsură procesuală temporară, fără a reprezenta o stabilire definitivă a vinovăției.
Adaugă la Agregator.ro