Înalta Curte de Casație și Justiție a reacționat ferm după decizia Curții Constituționale de respingere a sesizării Guvernului în disputa privind drepturile salariale restante ale magistraților.
ÎCCJ consideră că hotărârea CCR confirmă argumentele prezentate de instanța supremă și arată că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între cele două instituții.
„Astăzi, 7 octombrie 2026, Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului privind pretinsul conflict cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea Constituțională a confirmat argumentele susținute de Înalta Curte: nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională”, transmite ÎCCJ.
Executivul nu ar fi indicat ce atribuție i-a fost încălcată
Potrivit ÎCCJ, Guvernul nu a putut arăta că instanța supremă și-ar fi însușit o competență constituțională a Executivului și nici că activitatea Guvernului ar fi fost blocată.
„Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată. Nu a existat nici blocaj instituțional”, precizează instanța.
Înalta Curte susține că sesizarea a ajuns să pună sub semnul întrebării accesul la justiție al magistraților pentru executarea unor drepturi salariale.
„În realitate, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță a unei categorii profesionale, magistrații”, se arată în comunicat.
Guvernul invocase impactul financiar de 4,8 miliarde de lei
Executivul a susținut în fața CCR că instanțele nu pot obliga Guvernul să aloce bani sau să facă rectificări bugetare, întrucât o asemenea intervenție ar reprezenta o substituire a puterii judecătorești în atribuțiile Guvernului și Parlamentului.
Miza financiară estimată de Guvern este de aproximativ 4,8 miliarde de lei. Executivul a avertizat că punerea în aplicare a hotărârii primei instanțe ar putea impune asigurarea întregii sume într-un termen de zece zile.
În luna mai, Curtea de Apel București admisese acțiunea ÎCCJ și obligase Guvernul și Ministerul Finanțelor să facă demersurile bugetare necesare pentru asigurarea fondurilor destinate plății drepturilor salariale restante.
„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional”
ÎCCJ critică în termeni duri decizia Executivului de a sesiza CCR după pierderea procesului în primă instanță.
„Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor”, afirmă instanța supremă.
Hotărârea Curții de Apel București prevedea că obligațiile bugetare trebuie executate în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a soluției. În cazul neexecutării, instanța stabilise penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au declarat recurs.
ÎCCJ: „Hotărârile judecătorești se respectă”
După decizia CCR, Înalta Curte transmite un mesaj privind respectarea hotărârilor judecătorești și a principiilor statului de drept.
„Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”, transmite ÎCCJ.
Instanța supremă susține că sumele solicitate reprezintă obligații rezultate din titluri executorii și drepturi deja recunoscute, a căror executare a fost amânată.
Bătălia pentru cele 4,8 miliarde de lei nu s-a încheiat
Decizia CCR nu obligă Guvernul la plata celor aproximativ 4,8 miliarde de lei și nu închide procesul dintre ÎCCJ și Executiv.
Litigiul se află în recurs, iar soluția definitivă va stabili dacă obligațiile impuse Guvernului și Ministerului Finanțelor prin hotărârea primei instanțe vor rămâne în vigoare.
CCR a respins însă argumentul separat potrivit căruia disputa dintre ÎCCJ și Guvern ar fi generat un conflict juridic de natură constituțională.
În finalul comunicatului, Înalta Curte își rezumă poziția prin mesajul: „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”.
Adaugă la Agregator.ro