Ilie Bolojan a făcut luni bilanțul PNRR, în timpul vizitei efectuate în județul Mureș, și a prezentat atât investițiile rămase în urma programului european, cât și pierderile provocate de jaloanele neîndeplinite.
România pierde 770 de milioane de euro pentru neîndeplinirea reformei salarizării unitare și până la 100 de milioane de euro pentru obiectivele de decarbonizare. În același timp, premierul demis a anunțat că Azomureș ar putea reveni la capacitate în primul trimestru din 2027, iar centrala de la Iernut ar urma să intre în probe în această iarnă.
PNRR ajunge la final după investiții de miliarde de euro
Bolojan a arătat că România încheie perioada de implementare a PNRR după ce a beneficiat de o componentă de grant de aproximativ 13,5 miliarde de euro și de împrumuturi de aproximativ 7 miliarde de euro.
„Astăzi este și ziua în care acest program important, cel mai mare program de finanțare al Uniunii Europene pentru țările membre, se finalizează pentru România. Așa cum știți, am avut două componente. O componentă de grant de aproximativ 13,5 miliarde de euro și una de împrumut, care a fost diminuată treptat, ajungând la o valoare de aproximativ 7 miliarde de euro. Am finalizat, practic, acest program”, a declarat Bolojan.
Printre proiectele menționate se află investiții în infrastructură, spitale, școli și eficiență energetică.
Autostrada Moldovei este unul dintre proiectele importante, iar deschiderea tronsonului Adjud – Bacău Sud a dus lungimea circulabilă a A7 Ploiești – Pașcani la aproximativ 242 de kilometri.
„Apreciez că în urma lui, în România, vor rămâne investiții importante. În câteva minute se deschide Autostrada Moldovei pe un tronson de aproape 50 de kilometri până spre Bacău. De asemenea, până la sfârșitul anului se va deschide și celălalt tronson și în primăvara anului viitor vom putea circula pe autostradă până la Pașcani”, a afirmat Bolojan.
770 de milioane de euro, pierdute pentru legea salarizării
Una dintre principalele probleme semnalate de premier este pierderea unei tranșe de 770 de milioane de euro ca urmare a neîndeplinirii unui jalon privind legea salarizării.
„Dacă ar fi să exprim și aspectele care nu au fost cele mai bune, putem să spunem că pe ultima sută de metri am pierdut două sume, dintre care una este foarte importantă. Este vorba de 770 de milioane de euro, care reprezintă contravaloarea jalonului din PNRR care nu a fost îndeplinit”, a declarat Bolojan.
Premierul a susținut că Guvernul său a încercat să găsească o soluție pentru adoptarea reformei.
„Așa cum știți, deși am făcut tot posibilul în această perioadă să găsim o formulă de consens prin care aceste reforme mari să fie adoptate, nu s-a reușit trecerea legii salarizării și Guvernul pe care îl reprezint n-are nicio responsabilitate pe această temă. Am făcut tot ce a fost posibil ca să o trecem. Din păcate, nu s-a dorit acest lucru”, a susținut Ilie Bolojan.
Decarbonizarea mai aduce o pierdere de până la 100 de milioane de euro
România riscă să piardă și până la 100 de milioane de euro pentru nerealizarea integrală a jalonului privind decarbonizarea.
„Am mai pierdut și vom pierde o sumă de bani care înseamnă până în 100 de milioane de euro, aferentă jalonului de decarbonizare. Asta pentru că, deși am avut sume importante din bani europeni pentru a înlocui centralele pe cărbune pe care România s-a angajat să le închidă, ca efect al poluării și al unei funcționări energofage, pentru că n-am finalizat centrala de la Craiova și pentru că nu puteam să lăsăm un oraș fără încălzire pe perioada de iarnă, de asemenea, pentru că în Valea Jiului n-am înlocuit niciun grup energetic cu grupuri pe gaz sau cu alte formule de fotovoltaic sau de stocare, am prelungit cele două grupuri de la Turceni și de la Craiova până, cel mai târziu, în 2028”, a spus Bolojan.
În opinia premierului, întârzierile acumulate în trecut au pus presiune asupra implementării programului.
„Am avut întârzieri, pentru că nu s-a făcut de la început ce trebuia făcut. În acest an calendaristic, una dintre prioritățile Guvernului a fost să facem tot ce ține de noi pentru a recupera aceste întârzieri, pentru a renegocia jaloane și, acolo unde nu le puteam îndeplini, am reușit să corectăm numărul de jaloane, să le reducem amplitudinea, în așa fel încât, la finalul acestui exercițiu, România să beneficieze de acest grant care se ridică la 12-13 miliarde de euro și, de asemenea, de suma cea mai mare din împrumut”, a afirmat Bolojan.
Azomureș: producția ar putea fi reluată în 2027
La combinatul Azomureș, premierul a anunțat că toate procedurile pentru preluarea activității de către Romgaz au fost finalizate.
„La sfârșitul săptămânii trecute s-au finalizat toate procedurile de avizare și în zilele următoare se va semna, efectiv, preluarea combinatului Azomureș. Asta înseamnă că din luna septembrie cei peste 800 de angajați vor fi preluați de către Romgaz și una dintre prioritățile pe care le-am discutat cu conducerea acestei noi sucursale a Romgaz și cu managementul Romgaz este să înceapă operațiunile de punere în funcțiune a combinatului”, a declarat Bolojan.
Repunerea în funcțiune va necesita însă mai multe luni de verificări și reavizări.
„Va fi o perioadă de câteva luni de zile de pregătire pentru că este nevoie de reavizare, de expertize, având în vedere perioada de timp în care nu s-a funcționat, fiind instalații cu un anumit specific de siguranță, dar din primul trimestru al anului viitor Azomureș va funcționa la capacitate, asigurând pentru agricultura românească o componentă importantă de îngrășăminte pe care astăzi le importăm în cea mai mare parte”, a spus Bolojan.
Iernut, proiect strategic pentru sistemul energetic
Centrala de la Iernut, cu o putere instalată de 430 MW, este un alt proiect pe care Guvernul îl consideră strategic pentru România.
„Este una dintre centralele strategice pentru România, pe de o parte pentru că ea trebuia să înlocuiască încă din anii trecuți grupurile pe cărbune, pe de altă parte pentru că în Sistemul Energetic Național al României există un deficit de producție de energie în centrul și vestul României și avem un surplus de energie în sud-estul României, în zona Dobrogea”, a explicat Bolojan.
Lucrările ar urma să fie accelerate începând din luna septembrie.
„O parte dintre ei sunt deja în șantier și, începând de la jumătatea lunii septembrie, practic toate contractele care sunt necesare pentru a reporni lucrările în forță vor fi operaționale. Asta înseamnă că se va lucra până la sfârșitul acestui an, termen pe care echipa de aici și l-a asumat, în așa fel încât, de la sfârșitul anului, practic centrala să fie în fază de operare”, a afirmat Ilie Bolojan.
„Asta înseamnă că vor intra în probe începând din iarnă și, din nou, în primul trimestru al anului viitor, centrala va trebui să funcționeze la capacitate, acoperind un deficit de energie în bandă de care România avea nevoie”, a adăugat el.
Premierul a susținut că repornirea Azomureș și finalizarea centralei de la Iernut pot avea un impact important asupra economiei județului Mureș și asupra securității energetice a României.
Adaugă la Agregator.ro