Noua versiune a Legii salarizării a ajuns la PSD, PNL, USR și UDMR, iar partidele intră în zile decisive pentru adoptarea reformei. Proiectul trebuie să respecte cerințele PNRR și limitele bugetare ale României, în condițiile în care aproximativ 770 de milioane de euro depind de îndeplinirea acestui jalon până la 31 august.

Președintele Nicușor Dan i-a convocat joi la Palatul Cotroceni pe liderii fostei coaliții pentru o nouă rundă de consultări. La discuții au participat Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor, Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru, în timp ce Dominic Fritz a participat online.

Proiectul este pe masa partidelor

Consilierul prezidențial Radu Burnete a precizat că documentul transmis partidelor este o variantă care, din punct de vedere tehnic, ar trebui să respecte atât cerințele europene, cât și constrângerile bugetare.

„Astăzi, liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește, în principiu, toate obligațiile asumate de România prin PNRR și satisface toate constrângerile fiscale pe care le avem, fiindcă nu suntem într-o perioadă fericită din punct de vedere bugetar”, a declarat Burnete.

Documentul nu este însă asumat politic de niciuna dintre formațiuni.

„Ceea ce aș vrea să rămână este că, în clipa de față, acest proiect este la partide. El nu este asumat de nimeni, este o variantă aflată în discuție”, a subliniat acesta.

Weekend de negocieri, săptămâna viitoare vine verdictul

Liderii și experții celor patru partide vor analiza în perioada următoare prevederile proiectului, inclusiv grilele și impactul financiar asupra diferitelor categorii de angajați.

Negocierile tehnice vor continua inclusiv în weekend, iar o nouă întâlnire politică este programată la începutul săptămânii viitoare.

„Vom mai avea câteva runde de discuții tehnice, probabil în weekend, urmând ca, la începutul săptămânii viitoare, liderii să se reunească cu președintele României la masă și să avem o concluzie finală dacă există consens politic pentru adoptarea acestui proiect”, a spus Radu Burnete.

Condiția care poate bloca întreaga reformă

Cele patru partide au convenit anterior asupra unei reguli clare: dacă nu există un acord comun, niciuna dintre formațiuni nu va depune separat un proiect de lege.

„Dacă nu există consens, cele patru partide își asumă ca niciunul dintre ele să nu depună un proiect”, a declarat consilierul prezidențial.

Prin urmare, negocierile nu urmăresc doar găsirea unei formule acceptate de toate formațiunile, ci și evitarea unui blocaj care ar putea afecta îndeplinirea jalonului PNRR.

Bruxelles-ul a analizat mai multe variante

Dragoș Pîslaru a precizat că autoritățile române au discutat cu reprezentanții Comisiei Europene mai multe scenarii privind aplicarea noii legi.

Au fost analizate inclusiv eșalonarea creșterilor salariale, majorări diferențiate pentru anumite familii ocupaționale și amânarea datei de la care ar urma să intre în vigoare noile grile.

„Am testat eșalonări, am testat posibilitatea ca, pentru o familie ocupațională, să putem avea niște creșteri mai mari. Am testat ipoteze care țin de a începe nu de la 1 ianuarie, ci de la o dată ulterioară”, a spus ministrul.

Aceste variante sunt, deocamdată, scenarii tehnice și nu reprezintă decizii finale.

Miza nu este doar PNRR-ul

Potrivit lui Pîslaru, România trebuie să țină cont și de riscul unei eventuale retrogradări a ratingului de țară.

„Din perspectiva Comisiei Europene și a Ministerului Finanțelor, riscul acesta de downgrade, de rating, este cu mult mai mare, un multiplu mai mare decât doar miza îndeplinirii acestui jalon”, a declarat ministrul.

În aceste condiții, creșterile salariale trebuie să fie compatibile cu posibilitățile reale ale bugetului.

Noua lege ar trebui să limiteze excepțiile

Proiectul urmărește și stabilirea unei ierarhii salariale mai coerente între familiile ocupaționale. Evaluările realizate cu sprijinul Băncii Mondiale stabilesc niveluri de salarizare care ar trebui să fie respectate transversal.

„Nu ai cum să ridici o familie ocupațională peste acest nivel de evaluare, care este transversal în toată administrația”, a explicat Pîslaru.

În paralel, autoritățile vor să limiteze apariția unor noi excepții și derogări, care au dus în timp la diferențe salariale între categorii.

Consultările au vizat inclusiv Educația, Sănătatea, Cultura, Diplomația, Justiția și administrația publică, iar pentru unele domenii au fost refăcute simulările.

Acum, mingea este în terenul celor patru partide. Dacă PSD, PNL, USR și UDMR ajung la un consens, proiectul poate merge în Parlament. Dacă nu, niciuna dintre formațiuni nu îl va putea depune separat, iar România riscă să rateze jalonul PNRR și fondurile aferente.