Noua lege a salarizării nu a primit marți seară undă verde politică la Palatul Cotroceni, dar negocierile dintre partide au creat premise mai bune pentru un compromis.
Președintele Nicușor Dan le-a transmis Ministerului Muncii și formațiunilor politice să continue discuțiile și să vină, în aproximativ o săptămână, cu o variantă a proiectului pentru care să existe o majoritate clară în Parlament.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a confirmat că întâlnirea nu s-a soldat cu o decizie finală.
„Ca să fim foarte onești, în această seară nu a fost luată nicio decizie cu privire la adoptarea sau nu a acestei legi în Parlament”, a spus Pîslaru.
La negocieri au participat președintele Nicușor Dan, liderii PSD, PNL, USR și UDMR, precum și reprezentanții implicați în discuțiile tehnice.
Termenul-limită: 31 august
Presiunea este uriașă, deoarece reforma salarizării este legată de un jalon PNRR care trebuie îndeplinit până la sfârșitul lunii august. De adoptarea și promulgarea legii depind aproximativ 770 de milioane de euro.
Planul discutat este ca proiectul să fie depus în Parlament săptămâna viitoare sau cel târziu peste două săptămâni, pentru a permite adoptarea sa de ambele Camere până la termenul-limită.
„Nu mai avem foarte mult timp”, a transmis ministrul Muncii.
Pîslaru spune că ministerul va continua lucrul sub medierea Administrației Prezidențiale și va încerca să rezolve în special problemele ridicate de Sănătate și Educație.
„Într-un interval, așa cum a precizat domnul președinte în întâlnire, de o săptămână, să avem un proiect în care să știm clar dacă se poate sau nu să fie susținut în Parlament”, a explicat ministrul.
Salarii mai mari acum sau aplicare etapizată
Negocierile se concentrează în acest moment pe două scenarii.
Primul presupune aplicarea integrală a noii legi începând cu 1 ianuarie.
Al doilea prevede ca legea să fie adoptată, dar anumite creșteri și grile salariale să fie aplicate etapizat, în funcție de posibilitățile bugetare.
În cazul Educației, unele dintre solicitări ar putea fi amânate până în 2028. Pentru 2027, impactul reformei trebuie să rămână în limita anvelopei de aproximativ 12,1 miliarde de lei.
Potrivit surselor implicate în negocieri, nu există în acest moment bani suplimentari pentru a acoperi integral toate revendicările.
7 miliarde de lei, revendicările suplimentare din Sănătate și Educație
Sănătatea și Educația rămân cele mai dificile capitole ale negocierilor.
Pentru revendicările din Sănătate ar fi necesare aproximativ 2 miliarde de lei în plus, în timp ce solicitările din Educație ar presupune alte circa 5 miliarde de lei.
Astfel, cele două domenii ar avea nevoie de aproximativ 7 miliarde de lei suplimentar, sumă care nu poate fi acoperită din actuala anvelopă bugetară.
În Sănătate, negocierile au avansat în privința principiilor, însă mai sunt de rezolvat problemele privind coeficienții de salarizare și sporurile pentru munca prestată în weekend și în zilele de sărbătoare legală.
„Nu este că am avea vreo problemă de principiu. Am agreat principiile, am agreat cadrul, ceea ce reprezintă un progres foarte mare, dar în acest moment cerințele sindicatelor sunt la un nivel bugetar substanțial, care, cel puțin dacă ar fi să le aplicăm în 2027, nu au anvelopă financiară”, a declarat Pîslaru.
Ministrul susține că varianta aflată acum în discuție ar putea aduce creșteri pentru peste 75% dintre angajații din sistemul sanitar.
„Au fost făcute progrese importante”
Pîslaru afirmă că, în ciuda lipsei unui acord politic, negocierile tehnice au avansat.
„În acest moment, aș vrea să vă spun că pe cele două sectoare-cheie, unde părea că suntem într-un impas și în ceea ce privește discuțiile cu sindicatele, au fost făcute progrese importante”, a spus ministrul.
În Sănătate, Administrația Prezidențială a mediat negocierile cu sindicatele, iar în Educație Ministerul Muncii și Ministerul Educației au lucrat la modificarea prevederilor contestate.
Noua lege, aflată în forma publicată în iulie, propune un sistem bazat pe grade și coeficienți salariali, raportat la o valoare de referință stabilită prin lege.
Miza imediată este însă una financiară: România trebuie să găsească rapid o formulă care să permită adoptarea reformei până la 31 august și să evite pierderea celor aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.
Adaugă la Agregator.ro