Cuprins:
ToggleRomânia a depășit pentru prima dată limita de 60% din PIB a datoriei publice, criteriu prevăzut de Tratatul de la Maastricht. La finalul primului trimestru din 2026, nivelul datoriei a ajuns la 60,1% din PIB, marcând o nouă etapă în deteriorarea finanțelor publice.
Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ponderea datoriei în PIB a crescut cu 4,3 puncte procentuale, una dintre cele mai mari majorări din Uniunea Europeană.
În termeni nominali, datoria administrației publice a urcat la peste 1.171 de miliarde de lei, cu aproximativ 158 de miliarde de lei mai mult decât în urmă cu un an. Creșterea echivalează cu aproape 18 milioane de lei pe oră sau circa 5.000 de lei în fiecare secundă.
România intră sub o monitorizare fiscală mai strictă
Depășirea pragului european de 60% din PIB înseamnă că situația fiscală a României va fi analizată mai atent de instituțiile europene, în condițiile în care țara se află deja în procedura de deficit excesiv.
Economistul Cristian Socol afirmă că respectarea angajamentelor asumate prin Planul Național Bugetar Structural devine esențială pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice.
Măsurile prevăzute de lege
Conform Legii responsabilității fiscal-bugetare, Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte un program de măsuri pentru menținerea datoriei la un nivel sustenabil.
Printre soluțiile prevăzute de lege se află limitarea cheltuielilor bugetare, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public și a unor cheltuieli sociale. Potrivit economistului, o parte dintre aceste măsuri sunt deja aplicate.
Deși România rămâne departe de nivelurile de îndatorare ale unor state precum Grecia, Italia sau Franța, depășirea pragului de 60% din PIB reprezintă un moment important pentru politica fiscală și va pune presiune suplimentară asupra Guvernului în relația cu instituțiile europene.

