Prima rundă de consultări de la Palatul Cotroceni, convocată de președintele Nicușor Dan, s-a încheiat într-un blocaj total. În centrul acestei crize se află conflictul deschis dintre PSD și liderul liberal Ilie Bolojan, o confruntare care scoate la iveală nu doar linii roșii politice, ci și un paradox electoral surprinzător surprins de sondajele recente.
„Apelul” lui Grindeanu și eticheta de „zombie politic”
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a lansat un apel public către Ilie Bolojan să revină la masa discuțiilor, însă a stabilit o condiție nenegociabilă: Bolojan nu mai poate fi prim-ministru. Grindeanu l-a descris pe liderul liberal în termeni duri, numindu-l un „zombie politic” care se agață de funcție și care a blocat procesul de formare a unei majorități.
Mai mult, liderul PSD îl acuză pe Bolojan de ipocrizie, susținând că județul Bihor a primit sume considerabile de la bugetul de stat, inclusiv zeci de milioane de euro pentru aeroportul din Oradea, investiție care, în opinia sa, nu se justifică economic. Grindeanu consideră că Bolojan este deja într-o campanie electorală pentru alegerile din 2030 și că filosofia sa politică vizează crearea a două blocuri mari (progresist și suveranist), cu scopul de a diminua rolul PSD.
Paradoxul INSCOP: De ce crește PNL după căderea lui Bolojan?
Un punct de tensiune majoră este reprezentat de cel mai recent sondaj INSCOP, care indică faptul că PNL a devansat PSD în preferințele electoratului. Rezultatul este privit cu scepticism de Grindeanu, care a comentat ironic situația: „Nu ne mai votează pesediștii că l-am dat jos pe Bolojan?”.
Această schimbare în sondaje a apărut chiar după demiterea lui Bolojan (dintr-o poziție anterioară), creând un paradox electoral greu de digerat pentru social-democrați. În timp ce PSD exclude varianta unui guvern condus de Bolojan, acesta din urmă a declarat ferm la Cotroceni că PNL nu va mai guverna alături de PSD, preferând opoziția în cazul în care social-democrații rămân la putere.
Scenariul tehnocrat și viitorul guvernului
În fața acestui „zid” de poziții ireconciliabile, președintele Nicușor Dan a testat o variantă-surpriză: un premier tehnocrat, numele vehiculat fiind cel al Deliei Velculescu (fostă șefă a misiunii FMI în Grecia și România). Varianta a fost însă respinsă rapid de PSD, care preferă un premier politic sau un tehnocrat agreat exclusiv de ei.
În acest moment, România se află în fața unor drumuri închise:
- PSD este dispus să își asume un guvern monocolor, minoritar, dar îl refuză categoric pe Bolojan.
- PNL refuză orice colaborare cu PSD.
- USR respinge atât variantele cu PSD, cât și pe cele tehnocrate, optând pentru o soluție strict politică.
Mesajul final al președintelui Nicușor Dan rămâne unul de așteptare, acesta făcând apel la „maturitate” pentru a cristaliza o majoritate pro-occidentală solidă, într-un timp rezonabil. Până atunci, însă, lupta dintre „blocurile politice” și paradoxurile din sondaje par să țină guvernarea pe loc.

