Propunerea emisarului american Jared Kushner de a oferi Ucrainei o protecție similară Articolului 5 din Tratatul NATO a generat dezbateri aprinse privind arhitectura de securitate din estul Europei, scoțând la iveală divergențe majore între Washington, Kiev și capitalele europene. Aceste garanții de securitate sunt vitale pentru stabilitatea regională, însă interpretările diferite asupra termenilor și condițiilor ascunse pun sub semnul întrebării viitorul acestui demers.
Mizele din spatele declarațiilor americane
Prezent joi, 19 noiembrie, la reuniunea de la Berlin a Coaliției Voinței pentru Ucraina, Jared Kushner a afirmat că Washingtonul ia în calcul o garanție inspirată din Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, susținând că Moscova ar fi acceptat conceptul. Claudiu Degeratu, expert în politici de securitate și fost șef al secției de Apărare din cadrul Delegației Permanente a României la NATO, consideră însă că anunțul are o miză de comunicare.
„Eu cred că a fost o declarație mai mult tactică făcută ieri, în contextul în care pe agenda internațională, cel puțin în Europa, știrile erau legate mai mult de pozițiile europene vizavi de susținerea Ucrainei”, a explicat Claudiu Degeratu pentru „Adevărul”. Potrivit expertului, declarația americană a venit să echilibreze agenda mediatică, însă a omis prețul real cerut în schimbul acestei protecții: neutralitatea Ucrainei.
Divergențe privind garanții de securitate pentru Ucraina
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a exprimat rezerve față de oferta americană, subliniind lipsa unei viziuni comune asupra aplicării acestor măsuri. „Dar nu sunt sigur că avem aceeași înțelegere a Articolului 5, că îl interpretăm în același fel. Pentru că, din punctul meu de vedere, ce înseamnă Articolul 5? Articolul 5 înseamnă că pe teritoriul tău se află forțe militare ale partenerilor. Iar întrebarea mea este: ce se întâmplă cu soldații americani?”, a declarat liderul ucrainean.
Expertul Claudiu Degeratu subliniază că prăpastia nu este doar între Washington și Europa, ci și în interiorul Uniunii Europene. În timp ce Ucraina dorește un pachet complet – statut NATO și UE, plus sprijin militar – statele europene sunt divizate. Multe dintre acestea sunt prudente și refuză să ofere „un cec în alb” Kievului, fiind preocupate de costurile enorme ale integrării unei țări devastate de război și de riscurile politice asociate.
Impactul asupra României și viitorul regiunii
Pentru România, forma finală a acestor aranjamente este critică, având în vedere granița extinsă cu Ucraina. O eventuală „neutralizare” a Ucrainei, dublată de un armistițiu de tip coreean, ar menține o zonă de instabilitate la frontierele țării noastre și în Marea Neagră. În acest context, un angajament strategic incert din partea SUA ar putea forța statele est-europene, inclusiv România, să își recalibreze bugetele și strategiile de apărare într-un mediu tot mai imprevizibil.
În plus, pe fondul crizei economice și al cheltuielilor militare ridicate, statele europene se confruntă cu o scădere a nivelului de trai, situație speculată de partidele populiste. O eventuală blocare a ajutorului pentru Ucraina de către viitoarele guverne din state-cheie, precum Franța sau Germania, ar avea repercusiuni directe și negative asupra securității și stabilității economice a României.
Sursa: adevarul.ro

