Cine plătește datoriile unei persoane decedate reprezintă o preocupare majoră pentru familiile care se confruntă cu pierderea unui apropiat și cu gestionarea problemelor administrative aferente. Din punct de vedere juridic, succesiunea nu presupune doar preluarea bunurilor, precum locuința, terenurile sau autoturismele, ci și a obligațiilor financiare pe care defunctul le avea la data decesului.
Ce s-a întâmplat: activul și pasivul moștenirii
Patrimoniul succesoral este format din două componente distincte: activul, care include bunurile și drepturile cu valoare economică, și pasivul, care cuprinde datoriile și cheltuielile ce trebuie suportate. În pasivul succesiunii pot intra soldul creditelor bancare, ratele restante, impozitele neplătite, facturile pentru consumul utilităților de dinaintea decesului, datoriile către asociația de proprietari, precum și obligațiile stabilite prin hotărâri judecătorești.
Citește și: Avion militar prăbușit în Siberia: 17 persoane au decedat
Cine plătește datoriile după deces
Potrivit legislației în vigoare, datoriile sunt suportate de moștenitorii care acceptă succesiunea, proporțional cu cota care le revine. O regulă fundamentală a Codului civil este că aceștia răspund pentru pasivul moștenirii numai cu bunurile primite prin succesiune. Aceasta înseamnă că moștenitorii nu sunt obligați să acopere diferența din salariile, economiile sau bunurile lor personale. Dacă pasivul depășește valoarea activului, moștenitorul nu riscă propria avere, însă bunurile primite pot fi utilizate integral pentru plata creditorilor.
Ce se întâmplă cu creditele bancare și ipotecile
Moartea titularului nu stinge creditul. În cazul unui împrumut, familia trebuie să anunțe banca pentru a clarifica situația soldului și a ratelor restante. Este important de reținut că utilizarea cardurilor sau a datelor de acces ale persoanei decedate este contraindicată. Dacă împrumutul are un codebitor sau un garant, obligația acestora continuă conform contractului semnat. În cazul ipotecilor, creditorul își păstrează garanția asupra bunului, iar moștenitorul căruia îi revine imobilul poate fi ținut pentru întreaga obligație, în limita valorii bunului respectiv.
Unele credite pot avea atașată o asigurare de viață. Dacă decesul este un risc acoperit, asigurătorul poate plăti integral sau parțial soldul, însă acest demers necesită deschiderea unui dosar de daună și respectarea condițiilor contractuale. De asemenea, în ceea ce privește datoriile fiscale, conform Codului de procedură fiscală, moștenitorul poate deveni debitor pentru obligațiile defunctului, dar tot în limita moștenirii acceptate.
Când și cum se acceptă succesiunea
Dreptul de a accepta sau de a refuza moștenirea se exercită, de regulă, în termen de un an de la data decesului. Inventarul succesoral, care poate fi cerut notarului de către un moștenitor sau un creditor, este o etapă utilă pentru a clarifica situația reală a patrimoniului. În situația în care toți cei chemați la moștenire renunță, succesiunea poate fi declarată vacantă, bunurile intrând în domeniul privat al comunei, orașului sau municipiului în care se aflau, conform informațiilor furnizate de Lege5.ro.
Sursa: libertatea.ro

