Societății de Transport București STB SA a intrat oficial în procedura generală de insolvență pe data de 8 septembrie 2026, după ce a acumulat datorii estimate la peste trei miliarde de lei, incluzând penalitățile. O analiză realizată de Frames indică faptul că această situație este rezultatul unui deceniu de subvenții insuficiente, tarife neschimbate timp de mulți ani și probleme de administrare, situație care necesită acum o reorganizare profundă a modului de funcționare.
Cum s-a ajuns la insolvență
Potrivit datelor furnizate de Frames, la finalul anului 2025, compania înregistra plăți restante de aproximativ 1,14 miliarde de lei. Adrian Negrescu, managerul Frames, a declarat: „Insolvența STB nu este un accident și nici o surpriză. Este rezultatul unui deceniu în care transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț”.
Problemele structurale au fost alimentate de menținerea prețului unei călătorii la 1,3 lei timp de peste zece ani, în timp ce costurile operaționale – salarii, energie, combustibil și mentenanță – au crescut constant. Deși subvenția de la Primăria Capitalei a crescut semnificativ, ajungând la peste 1,2 miliarde de lei în 2020, aceasta nu a acoperit integral cheltuielile, ducând la blocaje financiare și sechestre.
Ce presupune reorganizarea
Deși autobuzele, tramvaiele și troleibuzele continuă să circule, STB funcționează sub controlul unui administrator judiciar. Printre primele măsuri anunțate se numără desființarea a 919 posturi vacante și emiterea a 796 de preavize de concediere. Administratorii judiciari au rolul de a verifica cheltuielile și de a renegocia contractele dezavantajoase, în timp ce protecția oferită de insolvență oprește temporar executările silite și popririle.
Modele europene și soluții propuse
Analiza Frames subliniază că nicio rețea de transport europeană nu se bazează exclusiv pe vânzarea biletelor. De exemplu, la Viena, gradul de acoperire a costurilor din tarife este de aproximativ 35%, dublu față de cel al STB. Adrian Negrescu a menționat că „Bucureștenii nu cer un transport gratuit, cer un transport care funcționează”.
Specialiștii recomandă ca, odată cu ieșirea din insolvență, să se implementeze indicatori de performanță stricți, o digitalizare a monitorizării consumului de combustibil, utilizarea benzilor dedicate pentru creșterea vitezei comerciale și o ajustare graduală a tarifelor, corelată cu investițiile în modernizarea flotei.
Sursa: digi24.ro

