O publicație economică din Ungaria analizează evoluțiile recente din economia României și vorbește despre o deteriorare vizibilă a nivelului de trai. Potrivit jurnalului Világgazdaság, diferența dintre nivelul de trai al românilor și cel al maghiarilor s-ar fi adâncit semnificativ într-un singur an, ajungând la aproximativ o zecime în defavoarea României.
Publicația atrage atenția asupra scăderii continue a consumului intern, unul dintre principalii indicatori ai sănătății economice. Comerțul cu amănuntul se află pe un trend descendent de șapte luni consecutive, iar ritmul contracției se apropie de nivelurile înregistrate la începutul pandemiei COVID-19.
Datele analizate arată că vânzările retail au scăzut cu 6,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Segmentul alimentelor, băuturilor și produselor din tutun a înregistrat un recul moderat, de 0,8%, în timp ce produsele nealimentare au consemnat o scădere mult mai pronunțată, de 7,9%, semn al reducerii consumului populației.
În ceea ce privește inflația, aceasta a coborât ușor la 9,3% în luna februarie, față de 9,6% anterior. Cu toate acestea, Banca Națională a României avertizează că, în perioada martie–iunie 2026, presiunile inflaționiste ar putea redeveni mai puternice decât estimările inițiale.
Economiștii atrag atenția că efectele crizei petroliere generate de tensiunile din Iran nu s-au reflectat încă pe deplin în prețurile de consum, ceea ce ar putea aduce noi creșteri ale costului vieții în lunile următoare.
Presa maghiară: Românii au cheltuit mai mult decât au produs
Publicația maghiară nu ezită să identifice și cauze interne. „Aceasta este pedeapsa pentru că au cheltuit mult mai mult decât au produs”. România și-ar fi „câștigat prin datorii statutul de codaș al regiunii”.
După alegerile din 2025, Guvernul a implementat mai multe măsuri de austeritate. Scopul declarat este reducerea deficitului bugetar. Printre reformele adoptate se numără eliminarea plafonului prețului energiei electrice și creșterea TVA, respectiv a accizelor.
Aceste decizii au accelerat scăderea puterii de cumpărare a populației. Consumul gospodăriilor continuă să se deterioreze.
Presa maghiară pune în contrast situația României cu cea a Ungariei. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul ungar a crescut cu 3,8% față de anul precedent. Ministerul Economiei Naționale atribuie această evoluție majorărilor salariale și reducerilor de impozite.
Rata inflației în Ungaria a fost de 1,8% în martie 2026. Este al doilea indicator favorabil după 1,4% în februarie, cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani. Guvernul de la Budapesta creditează măsurile de plafonare a marjelor de profit, care ar fi redus prețurile cu 24,1% pentru categoriile vizate.

