Realitatea din spatele gărzii personale a dictatorului libian
După căderea regimului condus de Muammar Gaddafi în anul 2011, numeroase mărturii au scos la iveală ororile trăite de cele 400 de „amazoane”, unitatea de elită care a asigurat protecția liderului libian timp de peste două decenii. Deși prezentate publicului ca un simbol al puterii și al modernității regimului, aceste femei au fost, în realitate, victimele unui sistem de abuzuri sistematice, recrutări forțate și traume psihologice severe, conform informațiilor relatate de Onet.
Recrutarea și criteriile stricte de selecție
Unitatea, cunoscută sub numele de „Amazoanele lui Gaddafi”, a operat în cadrul complexului Bab al-Aziziyah din Tripoli. Procesul de selecție era unul riguros, bazat pe standarde estetice stricte. Djamila Khalifa al-Arun, lidera brigăzii 77, a explicat că pentru a face parte din acest grup, candidatele trebuiau să îndeplinească anumite condiții fizice: „Trebuia să fie înalte, frumoase și să aibă părul lung”.
Recrutarea nu era întotdeauna voluntară. Multe tinere, precum Nisrin Abdul Hadi, care a fost trimisă de familie să servească regimul la vârsta de doar 19 ani, au fost forțate să se alăture unității. Administrarea acestui grup și selecția femeilor care îl însoțeau direct pe dictator erau gestionate de persoane loiale, precum Mabroka al-Masat, responsabilă de birourile private ale familiei Gaddafi.
Abuzuri sexuale și violență extremă
Mărturiile supraviețuitoarelor descriu o atmosferă de teroare constantă. Fatima Baroud, lidera unității, era cunoscută pentru metodele sale brutale de instruire. Nisrin Gerijani, o fostă membră a gărzii, a povestit experiențe traumatizante, declarând: „Am fost violată acolo”. Aceasta a dezvăluit că a fost supusă abuzurilor sexuale inclusiv de către Mansur Dao, fostul șef al securității interne. „Dacă avea nevoie de o fată pentru distracție sau alte scopuri, cineva din cercul său apropiat se ocupa de asta”, a completat Gerijani.
Pe lângă abuzurile sexuale, femeile erau obligate să participe la acte de violență pentru a-și salva viața. În timpul bătăliei pentru Tripoli, în noaptea de 20-21 august 2011, Gerijani a fost forțată să execute trei rebeli. De asemenea, Nisrin Abdul Hadi a fost arestată în timpul conflictului, fiind acuzată că furniza provizii soldaților loiali regimului, explicând că misiunea lor depășea sfera protecției ceremoniale, incluzând susținerea activă a forțelor militare ale dictatorului.
Contextul istoric și loialitatea divizată
Muammar Gaddafi, care a condus Libia până la moartea sa pe 20 octombrie 2011, a utilizat aceste femei atât ca gărzi de corp, cât și ca instrumente de control și intimidare. Deși multe dintre femei au suferit traume profunde, există și cazuri în care loialitatea față de fostul lider a persistat. Djamila Khalifa al-Arun a declarat după căderea regimului că, în ciuda a tot ce s-a întâmplat, îl considera pe Gaddafi un om „nobil” și „bun”. Recent, contextul istoric a fost completat de informații privind moartea fiului dictatorului, Saif al-Islam Gaddafi, împușcat în luna februarie de un comando.
Sursa: www.libertatea.ro
Adaugă la Agregator.ro
