Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat că autoritățile analizează două scenarii principale pentru achitarea restanțelor salariale datorate magistraților, sumă care se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei. Declarațiile au fost făcute în contextul unei presiuni bugetare semnificative și al unor hotărâri judecătorești definitive care obligă statul la plată.
Două scenarii pentru achitarea datoriilor
Potrivit ministrului Radu Marinescu, Guvernul poartă un dialog constant cu reprezentanții puterii judecătorești pentru a găsi o soluție viabilă. „Trebuie spus că există niște drepturi bănești consacrate prin hotărâri definitive, care, într-un stat de drept, sunt obligatorii. Ele aparțin nu doar magistraților, ci tuturor categoriilor socioprofesionale care au considerat că trebuie să se adreseze justiției pentru a-și valorifica anumite drepturi”, a declarat Radu Marinescu pentru Realitatea Plus.
Oficialul a explicat că Ministerul Finanțelor, alături de întregul Guvern, va avea decizia finală privind modalitatea de plată. Printre variantele luate în calcul se numără o formulă de eșalonare sau alte mecanisme financiare, menite să asigure onorarea obligațiilor fără a destabiliza și mai mult echilibrul financiar al țării, considerat în prezent precar.
Contextul juridic și financiar
Problematica restanțelor salariale a apărut după ce guvernul anterior a decis să nu plătească anumite tranșe prevăzute inițial, decizie care a generat noi litigii. Pe 16 octombrie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a obținut o decizie definitivă împotriva Guvernului pentru recuperarea acestor drepturi salariale, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. La suma de bază de 5 miliarde de lei se adaugă penalități de întârziere.
Deși premierul Ilie Bolojan a contestat demersul, argumentând că ÎCCJ s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în gestionarea bugetului, Curtea Constituțională a respins sesizarea, stabilind că nu există un conflict juridic de natură constituțională. În prezent, Guvernul este obligat să pună în executare hotărârea, riscând penalități de 1% pe zi din suma datorată, precum și amenzi zilnice reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie în caz de neîndeplinire.
Perspective privind calendarul plăților
Ministrul Justiției a subliniat că momentul începerii plăților depinde de coordonatele stabilite de Ministerul Finanțelor și de situația bugetară actuală. „Pregătim bugetul pentru anul următor și, în acest context, marcat de dificultăți semnificative, trebuie analizat foarte serios dacă se vor putea face plăți în acest an”, a precizat Radu Marinescu. Acesta a reiterat faptul că, indiferent de dificultăți, drepturile câștigate în instanță reprezintă obligații care trebuie onorate, fiind necesară identificarea unei soluții care să echilibreze componenta financiară a statului, afectată și de prelungirea interimatului guvernamental.
Sursa: www.stiripesurse.ro
Adaugă la Agregator.ro
