Senatorul PNL de Maramureș, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, a declarat că respinge ferm posibilitatea desființării județului Maramureș sau alipirea acestuia la Cluj în cadrul viitoarei reforme administrativ-teritoriale. În schimb, parlamentarul propune menținerea județului și extinderea sa prin integrarea unor teritorii învecinate din județele Satu Mare, Sălaj și Bistrița-Năsăud.
Dezbaterea privind reorganizarea teritorială include scenarii de reducere a numărului de județe și de utilizare a circumscripțiilor celor 15 curți de apel drept reper pentru noile delimitări. În această ipoteză, Maramureșul ar urma să fie integrat într-o structură administrativă cu centrul la Cluj-Napoca, opțiune contestată de senatorul liberal.
Delimitarea judiciară nu trebuie să determine harta administrativă
Potrivit senatorului Niculescu-Țâgârlaș, folosirea mecanică a circumscripțiilor instanțelor de judecată reprezintă o confuzie între sistemul judiciar și cel administrativ. Acesta a invocat prevederile din Constituția României (art. 3 și art. 73), subliniind că teritoriul se organizează în comune, orașe și județe prin lege organică, în timp ce Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară răspunde strict nevoilor de administrare a justiției.
„Faptul că Maramureșul se află în circumscripția Curții de Apel Cluj nu înseamnă că trebuie să devină o anexă administrativă a Clujului. Competența teritorială a unei instanțe nu conferă unui oraș autoritate administrativă asupra județelor din circumscripția acesteia”
, a afirmat parlamentarul.
Totodată, senatorul a reamintit că Legea nr. 120 din Constituție consacră principiile descentralizării și autonomiei locale, iar Legea nr. 3/2000 impune consultarea cetățenilor prin referendum în cazul modificării limitelor județene. În plus, Legea nr. 2/1968 recunoaște explicit importanța legăturilor culturale și istorice în organizarea teritorială.
Propunerea: un județ extins cu reședința la Baia Mare
În locul comasării în jurul Clujului, Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș susține crearea unui județ Maramureș extins, cu reședința administrativă în municipiul Baia Mare. Planul propus vizează analizarea integrării unor comunități din estul și sud-estul județului Satu Mare, din nordul și nord-vestul județului Sălaj, precum și din zona de contact cu Țara Năsăudului.
Proiectul are în vedere reuniunea regiunilor etnografice Țara Codrului și Țara Oașului (cu centrul la Negrești-Oaș). Senatorul a evidențiat moștenirea istorică a regiunii, amintind de voievozii Dragoș și Bogdan, de Mănăstirea Peri (stavropighie patriarhală din 1391), de cele opt biserici de lemn din patrimoniul UNESCO și de faptul că Ziua Maramureșului este instituită prin lege pe 15 august.
Pol strategic la frontiera de nord a Uniunii Europene
Un alt argument adus de senator este poziția geografică a județului la granița de nord a țării și a Uniunii Europene. Maramureșul joacă un rol esențial în cooperarea transfrontalieră cu Ucraina, un exemplu concret fiind deschiderea punctului de trecere a frontierei Sighetu Marmației–Bila Țerkva, programată pentru octombrie 2026.
„Maramureșul nu este o periferie administrativă care trebuie absorbită de un centru mai mare. Este un teritoriu de frontieră, cu un rol strategic în relația României cu Ucraina și cu un potențial propriu de dezvoltare”
, a concluzionat parlamentarul maramureșean.
Sursa: www.stiripesurse.ro

