Contextul utilizării monedei chineze în economia rusă
După declanșarea invaziei din Ucraina și impunerea sancțiunilor economice occidentale, Rusia a adoptat o strategie agresivă de „yuanizare” a propriei economii. Potrivit datelor publicate de Bloomberg, autoritățile de la Moscova au încercat să transforme yuanul chinezesc într-un substitut al dolarului american, integrând moneda chineză în sistemul financiar rusesc cu o viteză remarcabilă. Într-o perioadă scurtă, yuanul a ajuns să reprezinte aproape jumătate din volumul comerțului exterior al Rusiei, devenind totodată moneda cu cea mai intensă tranzacționare pe piața valutară internă și depășind dolarul în ceea ce privește depozitele bancare.
Eforturile au fost susținute prin măsuri concrete: băncile rusești au început să acorde împrumuturi în yuani, piața obligațiunilor denominate în moneda chineză a înregistrat creșteri de două cifre, iar Banca Rusiei a inclus activ yuanul în rezervele sale valutare. Până la jumătatea anului 2024, Rusia reușise să creeze un canal eficient pentru utilizarea internațională a yuanului, exporturile rusești fiind plătite din ce în ce mai frecvent în această monedă, chiar și de către cumpărători din regiuni care nu aveau legături comerciale directe cu China.
Schimbarea de strategie și limitele ambițiilor financiare
În pofida acestui avânt inițial, Rusia a abandonat, în al cincilea an de război, obiectivul de a înlocui dolarul cu yuanul, conform analizei Bloomberg. Ponderea yuanului în plățile pentru exporturile rusești a scăzut semnificativ, ajungând la 22% în acest an. În prezent, în comerțul cu statele din Asia, rubla a devenit principala monedă de decontare, fiind utilizată pentru 69% din exporturi.
Această evoluție evidențiază limitele ambiției președintelui chinez Xi Jinping de a transforma yuanul într-o monedă de rezervă globală sau un instrument principal pentru piețele financiare internaționale. De altfel, oficialii de la Beijing au subliniat constant că nu urmăresc transformarea yuanului într-un substitut direct al dolarului.
Impactul sancțiunilor secundare americane
Principalul motiv al acestui viraj strategic este reprezentat de presiunile exercitate de Statele Unite prin sancțiunile secundare. Începând cu iunie 2024, Washingtonul și-a extins considerabil măsurile punitive asupra instituțiilor financiare și companiilor străine care facilitează afaceri cu Rusia. Consecințele au fost imediate: băncile chineze au început să cedeze amenințărilor, înghețând sau amânând plățile, returnând remitențele și, în multe cazuri, întrerupând complet relațiile cu partenerii ruși.
Această criză de lichiditate în valută a forțat Banca Rusiei să ceară instituțiilor de credit limitarea împrumuturilor în yuani. Situația subliniază dominația globală a dolarului și capacitatea Statelor Unite de a influența fluxurile financiare internaționale, chiar și în relația cu a doua economie a lumii.
Consecințele pentru companiile rusești
Renunțarea la yuan a generat noi dificultăți operaționale pentru mediul de afaceri din Rusia. Imposibilitatea de a efectua plăți directe în moneda chineză obligă companiile rusești să apeleze la intermediari și la rute de plată complexe prin țări terțe. Aceste mecanisme alternative fac tranzacțiile mai lente, considerabil mai scumpe și mult mai dificil de gestionat sau de monitorizat, adăugând presiune suplimentară asupra unei economii deja afectate de izolarea financiară.
Sursa: hotnews.ro
Adaugă la Agregator.ro
