Curtea de Apel Iași repune pe rol dosarul fostului ministru Nelu Tătaru
O evoluție neașteptată a avut loc în cadrul procesului fostului ministru al Sănătății, doctorul Nelu Tătaru. Deși judecătorii de la Curtea de Apel Iași se aflau în etapa deliberărilor asupra contestațiilor formulate în procedura de cameră preliminară, magistrații au anunțat marți, 11 noiembrie 2026, repunerea cauzei pe rol. Decizia a fost luată după ce instanța a identificat un element nou, inserat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) direct în concluziile scrise depuse la dosar.
Elementul surpriză: „dovada calității” unui investigator
Potrivit informațiilor comunicate de instanță, judecătorii au observat un detaliu neașteptat în concluziile scrise depuse de DNA – Serviciul Teritorial Iași, referitor la „dovada calității de polițist a numitului M.S.”. Acesta ar fi unul dintre investigatorii sub acoperire care au fost implicați în colectarea probelor împotriva doctorului Tătaru. Magistrații au considerat că acest aspect reprezintă un element „nou ivit în deliberări”, motiv pentru care este necesară o dezbatere în contradictoriu cu toate părțile implicate. În acest sens, Curtea de Apel Iași a stabilit un nou termen de judecată pentru data de 17 noiembrie 2026, ora 09:45, dispunând citarea inculpatului Nelu Tătaru și a celorlalți inculpați din dosar, respectiv Axinte Dan Paul, Beanu Daniel și Țocu Virgil.
Contextul procedurii de cameră preliminară
Dosarul doctorului Nelu Tătaru se află în procedura de cameră preliminară încă din primăvara anului 2025. Anterior, Tribunalul Vaslui a luat o decizie majoră, anulând nu mai puțin de 157 de acte de procedură, pe motiv că acestea fuseseră realizate de polițiști din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA) fără a deține competența sau temeiul legal necesar. Această eliminare a probelor a survenit în contextul Deciziei nr. 8 din 16 iunie 2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), care a clarificat că polițiștii DGA pot fi delegați de procurori doar în cauze ce vizează angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, nu în dosare cu profilul celui în care este vizat fostul ministru al Sănătății.
Reacția comunității față de cazul medicului din Huși
Cazul a început în octombrie 2024, când procurorii DNA au efectuat percheziții la cabinetul doctorului Tătaru de la Spitalul Huși. În ciuda utilizării unor tehnici precum camere video instalate în cabinet și folosirea investigatorilor sub acoperire pentru a instiga pacienții să ofere mită, anchetatorii au stabilit un prejudiciu de aproximativ 5.000 de lei. Situația a generat proteste de susținere în Huși, pacienții considerând acțiunile autorităților drept un abuz. Avocații apărării susțin că o mare parte din materialul probator strâns de DNA și-a pierdut consistența în urma deciziilor instanțelor, care au anulat probele obținute prin proceduri neconforme cu legislația în vigoare.
Sursa: vremeanoua.ro

