Carnea de pui rămâne unul dintre cele mai consumate alimente în România, însă procesele industriale din spatele creșterii păsărilor ridică numeroase semne de întrebare în rândul consumatorilor. Într-un interviu acordat publicației Libertatea, nutriționistul-dietetician Andreea Trîmbițaș explică riscurile reale asociate acestui aliment, de la contaminarea microbiologică la posibilele reziduuri medicamentoase și limitările preparării termice.
Dezvoltarea rapidă a puilor: Selecție genetică, nu hormoni
O preocupare frecventă a cumpărătorilor este ritmul accelerat de creștere a păsărilor, cum este cazul hibridului comercial Ross 308, care atinge două kilograme în doar 33 de zile. Potrivit specialistei, acest fenomen nu este rezultatul administrării de hormoni, practica fiind interzisă prin Directiva europeană 96/22/CE. „Selecția genetică pentru creștere rapidă, asociată cu furajarea intensivă și condițiile controlate de creștere. Nu este nevoie de administrarea hormonilor de creștere pentru a obține această performanță”, a explicat Andreea Trîmbițaș pentru Libertatea.
Riscurile microbiologice și contaminarea încrucișată
Nutriționistul avertizează că pericolul major nu provine doar din calitatea cărnii, ci din modul în care este manipulată. Carnea crudă poate conține bacterii care provoacă infecții, iar riscul de îmbolnăvire apare adesea prin contaminarea încrucișată în bucătărie. „Contaminarea poate apărea și prin manipularea cărnii crude și contaminarea încrucișată, nu doar prin consumul cărnii insuficient preparate termic”, a subliniat medicul. Pentru a minimiza riscurile, este esențială separarea ustensilelor folosite pentru carnea crudă de cele destinate alimentelor gata de consum și atingerea unei temperaturi interne de minimum 74°C în timpul gătirii.
Antibioticele și limitele preparării termice
Deși legislația europeană interzice utilizarea antibioticelor pentru stimularea creșterii, acestea pot fi folosite în scop terapeutic, sub control strict. Problema reziduurilor rămâne o preocupare, iar gătitul nu oferă o protecție totală. „Gătirea nu garantează distrugerea tuturor reziduurilor”, avertizează Andreea Trîmbițaș. Deși fierberea sau prăjirea inactivează bacterii precum Salmonella și Campylobacter, stabilitatea antibioticelor la temperaturi ridicate variază, unele substanțe rămânând intacte după preparare.
Diversitatea alimentară și mitul „puiului de la țară”
Specialista recomandă diversificarea surselor de proteine și evitarea construirii meniului exclusiv în jurul cărnii de pui. În ceea ce privește diferența dintre carnea din supermarket și cea din gospodării, aceasta nu garantează automat o siguranță sporită. „Factorul decisiv este, în mare măsură, alimentația efectivă a păsării, nu simpla etichetă de «pui de la țară»”, susține nutriționistul. În final, consumatorii sunt sfătuiți să cumpere doar din unități autorizate sanitar-veterinar, să verifice integritatea ambalajelor și să evite carnea care prezintă modificări de culoare sau miros, deși absența acestora nu elimină riscul prezenței bacteriilor patogene.
Sursa: www.libertatea.ro
Adaugă la Agregator.ro
