România ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de euro până la finalul acestui an prin prima cerere de plată depusă în cadrul instrumentului european SAFE, fonduri care vin în completarea prefinanțării primite de țară. Anunțul a fost făcut marți de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în urma unei întrevederi oficiale avute la Bruxelles cu comisarul european Valdis Dombrovskis. Oficialul român a precizat că obținerea acestor resurse financiare este condiționată de finalizarea tuturor etapelor de evaluare și de aprobare din partea Comisiei Europene.
Atragerea fondurilor europene reprezintă o componentă critică pentru echilibrul bugetului de stat, în condițiile în care România a efectuat deja plăți și a angajat cheltuieli semnificative pentru diverse proiecte de investiții. Fără intrarea acestor sume la termenele stabilite, statul riscă să se confrunte cu presiuni crescute asupra necesarului de finanțare și cu costuri mai mari de împrumut de pe piețele financiare.
Condițiile pentru încasarea fondurilor din programul SAFE
Potrivit ministrului Finanțelor, perspectiva ca banii din cadrul programului SAFE să intre în conturile țării până la sfârșitul anului este una realistă. Cu toate acestea, eliberarea tranșei depinde de modul în care România își îndeplinește jaloanele stabilite și finalizează procedura de evaluare.
Alexandru Nazare a menționat într-o postare publicată marți pe rețeaua Facebook că a discutat pe îndelete acest subiect la Bruxelles. „Am abordat cu comisarul Dombrovskis stadiul primei cereri de plată transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, precum și perspectiva disponibilizării acestor resurse până la sfârșitul anului. Din dialogul avut, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare”, a explicat ministrul. În plus, Nazare a subliniat importanța sincronizării calendarului investițional cu plățile efective, arătând că „este esențial să corelăm calendarul investițiilor și al plăților cu disponibilitatea efectivă a finanțării europene, astfel încât să limităm presiunea asupra finanțării de pe piețe și să asigurăm predictibilitatea necesară derulării programelor”.
Impactul PNRR asupra bugetului și țintei de deficit
Pe lângă programul SAFE, discuțiile purtate cu comisarul european au vizat și cererile de plată numărul 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), stadiul finanțelor publice ale României, precum și pregătirile pentru cadrul bugetar din anii următori. Alexandru Nazare a punctat că încasarea banilor europeni prin PNRR este vitală nu doar pentru proiectele de investiții, ci și pentru încadrarea în ținta de deficit bugetar negociată.
Deoarece statul român a alocat deja resurse financiare din buget propriu pentru investițiile prevăzute în PNRR, orice întârziere în procesul de rambursare generează dezechilibre. Ministrul Finanțelor a detaliat această legătură directă: „Există o legătură directă între realizarea reformelor, finanțarea europeană a investițiilor și echilibrul execuției bugetare. Orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, creează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare și a necesarului de finanțare”.
Provocările legate de pregătirea bugetului pentru 2027
În cadrul analizelor legate de perspectivele financiare pe termen mediu, Alexandru Nazare a atras atenția asupra modului în care va trebui structurat bugetul pentru anul 2027. Acest exercițiu bugetar va fi marcat de presiuni venite din zona cheltuielilor de personal și pensii, a investițiilor publice, a serviciilor publice, precum și de alocările mai mari destinate domeniului apărării. De asemenea, finalizarea PNRR va schimba structura finanțărilor europene atrase de România.
În acest sens, ministrul a arătat că nu se va putea apela la o simplă însumare a solicitărilor financiare venite de la ministere. „În același timp, trebuie să ținem cont de schimbarea structurii finanțărilor europene odată cu închiderea PNRR și de necesitatea asigurării resurselor pentru continuarea investițiilor care depășesc acest calendar. Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli. Avem nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligațiilor existente și a spațiului fiscal disponibil, dar și de decizii privind prioritizarea cheltuielilor și măsurile care trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului”, a declarat oficialul.
Nazare a conchis prin a arăta că România trebuie să își mențină angajamentul de reducere a deficitului fără a afecta investițiile. El a precizat că această abordare este necesară pentru protejarea ratingului de țară și menținerea încrederii partenerilor europeni. „Consecvența în reducerea deficitului este fundamentală pentru protejarea ratingului de țară, menținerea accesului la finanțare și crearea condițiilor pentru reducerea costurilor de împrumut ale statului și ale economiei private”, a concluzionat ministrul Finanțelor.
Sursa: www.stiripesurse.ro
Adaugă la Agregator.ro
