România se află în plin proces de negociere pentru un nou buget european care ar putea aduce țării aproximativ 66 de miliarde de euro în perioada următoare, o sumă cu 10% mai mare decât cea propusă inițial de Comisia Europeană. Eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European, a explicat într-un interviu pentru „Adevărul” mecanismele prin care aceste fonduri pot fi protejate, subliniind importanța menținerii sprijinului pentru agricultură și infrastructură în contextul viitoarei aderări a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Protejarea politicilor tradiționale ale UE
În cadrul negocierilor pentru Cadrul Financiar Multianual, Mureșan a subliniat că Parlamentul European se opune tăierilor bugetare solicitate de statele „frugale”. „Nu vom accepta un compromis care slăbește agricultura, coeziunea sau capacitatea Europei de a răspunde noilor provocări”, a declarat eurodeputatul. Acesta a precizat că linia roșie a instituției este clară: finanțarea noilor priorități, precum apărarea sau competitivitatea, nu trebuie să se facă prin sacrificarea politicilor tradiționale care au asigurat dezvoltarea regiunilor europene și securitatea alimentară.
Noi resurse proprii pentru bugetul comun
Pentru a evita presiunea asupra bugetelor naționale, soluția propusă de Parlamentul European vizează introducerea unor noi resurse proprii. Mureșan a menționat surse suplimentare precum contribuții din partea marilor platforme digitale, taxe pe criptoactive și venituri din jocurile de noroc online. „Marile companii globale beneficiază enorm de accesul la piața unică. Este normal să contribuie echitabil la finanțarea bugetului care face posibilă funcționarea acestei piețe”, a explicat acesta.
Integrarea Ucrainei și Republicii Moldova
Referitor la aderarea Ucrainei și Republicii Moldova, eurodeputatul susține procesul de extindere bazat pe merit și regulile actuale. În ceea ce privește Republica Moldova, Mureșan a subliniat progresele extraordinare ale acesteia, menționând că țara ar putea încheia negocierile de aderare până la începutul anului 2028. „Integrarea graduală trebuie să fie un proces paralel cu procesul de aderare, nu să-l înlocuiască și nici să fie un pretext pentru amânarea aderării”, a adăugat el.
Combaterea scenariilor alarmiste
Siegfried Mureșan a respins ideea că aderarea Ucrainei va transforma automat România într-un contributor net la bugetul UE. „Cine prezintă un scenariu incert drept o consecință inevitabilă nu informează, ci sperie”, a punctat oficialul, menționând că aderarea trebuie să includă perioade de tranziție și clauze de salvgardare pentru a proteja piața agricolă europeană. Obiectivul final rămâne un buget european mai solid, capabil să susțină atât nevoile de securitate, cât și dezvoltarea economică a statelor membre actuale.
Sursa: adevarul.ro

