Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a publicat prognoza oficială pentru perioada 7-14 noiembrie 2026, aducând în atenție date îngrijorătoare privind regimul hidrologic din România, marcat în continuare de debite extrem de scăzute ale Dunării față de normalul climatologic al perioadei. 
Această situație hidrologică deficitară influențează direct atât cursurile de apă interioare, cât și infrastructura critică de producere a energiei electrice din țară, în special Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, care a trecut recent prin momente de criză din cauza secetei istorice din timpul verii.
Evoluția debitului Dunării la Baziaș și în aval
Conform datelor furnizate de specialiști, debitul Dunării în secțiunea Baziaș, la intrarea pe teritoriul României, va înregistra un parcurs oscilant în intervalul analizat. În prima zi a prognozei, volumul de apă va fi staționar, atingând 1.750 mc/s, urmând ca în ziua următoare să urce ușor până la 1.800 mc/s. Cu toate acestea, spre sfârșitul perioadei menționate, indicatorii vor coborî la 1.700 mc/s. Întreaga dinamică se plasează mult sub media multianuală specifică lunii noiembrie, care se situează la 4.700 mc/s. În ceea ce privește prognoza trimestrială pentru luna noiembrie, hidrologii au anticipat un debit maxim de 2.000 mc/s și un minim de 1.400 mc/s. În aval de Porțile de Fier, volumele vor fi în general în creștere, cu excepția celei de-a doua părți a intervalului, când se vor înregistra scăderi pe sectorul cuprins între localitățile Gruia și Oltenița.
Impactul major asupra Centralei Nucleare de la Cernavodă
Nivelul extrem de redus al Dunării a provocat consecințe severe asupra funcționării Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. În cursul verii anului 2026, debitele fluviului au atins cele mai scăzute valori din istorie, ceea ce a impus oprirea ambelor unități de producție, instalații care asigură circa 20% din energia dispecerizabilă a României. Calendarul opririlor a arătat că primul reactor a fost închis în data de 28 iulie 2026, iar cel de-al doilea la 13 august 2026. Situația a început să se îmbunătățească recent, când pe 6 noiembrie 2026, Unitatea 1 a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național, urmând să ajungă la putere maximă sâmbătă. În privința Unității 2, o decizie privind eventuala sa repornire va fi luată în cursul zilei de luni, după o analiză riguroasă a evoluției nivelului Dunării.
Situația hidrologică pe râurile interioare
Pe parcursul aceleiași perioade, debitele medii zilnice de pe râurile interioare vor fi predominant staționare, excepție făcând cursurile de apă din sudul țării, unde sunt anticipate scăderi ale nivelurilor. Mai mult, spre mijlocul intervalului de prognoză, specialiștii avertizează asupra apariției unor formațiuni incipiente de gheață – precum ace de gheață și gheață la maluri – pe anumite râuri mici din zonele montane situate în nordul și centrul teritoriului național. Pe ansamblu, regimul hidrologic pentru luna noiembrie 2026 se va încadra între 30% și 50% din mediile multianuale lunare.
- Valori mai ridicate, între 50% și 80% din mediile multianuale: bazinele hidrografice Vișeu, Someșul Mare, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița și Trotuș, bazinul superior și mijlociu al Oltului, bazinele superioare ale Buzăului și Prutului, precum și cursul Siretului.
- Valori foarte reduse, de sub 30% din mediile multianuale lunare: râurile din bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Râmnicu Sărat și Bârlad.
În perioada următoare, atenția autorităților și a specialiștilor hidrologi rămâne concentrată pe evoluția nivelurilor Dunării și ale râurilor interioare. Următorul moment decisiv va fi analiza programată pentru ziua de luni, atunci când se va decide soarta repornirii Unității 2 de la Cernavodă, în funcție de noile măsurători hidrologice și de capacitatea de răcire a fluviului.
Adaugă la Agregator.ro
