Peisajul economic al României traversează o etapă de transformare profundă, marcată de o restrângere a dinamicii antreprenoriale și de o schimbare majoră a strategiei firmelor, care au abandonat planurile de expansiune în favoarea unor măsuri de supraviețuire. Analiza realizată de experta fiscală Veronica Duțu, în cadrul platformei „Next. Economia viitorului”, scoate la iveală un fenomen îngrijorător: în timp ce entitățile nou-înființate devin tot mai puține, numărul radierilor, dizolvărilor și al insolvențelor urmează un trend ascendent alarmant, reflectând presiunile fiscale și instabilitatea politică ce au marcat anul 2026.
Indicatori economici în scădere și declinul înființărilor de firme
Datele oficiale furnizate de Registrul Comerțului indică o temperare evidentă a apetitului românilor pentru afaceri. În primele nouă luni ale anului 2026, au fost înregistrate 100.975 de firme noi, o cifră ce reprezintă o scădere de 8,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Această statistică sugerează că entuziasmul investitorilor autohtoni a fost temperat de povara taxelor pe salarii, care rămân ridicate în raport cu veniturile, dar și de impactul cumulativ al creșterilor de taxe aplicate pe parcursul anului 2025. În paralel, se observă o migrare a forței de muncă către forme de activitate individuală: numărul PFA-urilor nou-înființate a crescut cu 23,9%, indicând o preferință a românilor pentru afaceri mici, operate pe cont propriu, evitând astfel complexitatea și riscurile asociate angajării de personal.
Insolvența și presiunea creditului furnizor
Economia națională se confruntă cu un fenomen de „carusel” financiar, unde companiile mici și mijlocii sunt cele mai expuse. În primele nouă luni din 2026, au fost consemnate 61.181 de radieri și aproximativ 40.000 de dizolvări, cifre semnificativ mai mari decât în 2025. Mai mult, numărul companiilor care au intrat în insolvență a înregistrat o creștere de 12,1% față de perioada anterioară. Veronica Duțu subliniază că, în lipsa accesului facil la finanțare bancară, majoritatea firmelor depind de „creditul furnizor”. Această practică, prin care plata facturilor este amânată succesiv de la 30 la 60, 90 sau chiar 120 de zile, menține companiile într-o stare de fragilitate constantă. Stresul antreprenorial este amplificat de instabilitatea politică, care a creat un mediu incert, descurajând investițiile pe termen lung.
Inteligența artificială și riscul exodului tinerilor
Un aspect critic al noii realități economice este impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii. Deși tehnologia promite eficiență, ea creează o barieră în calea integrării tinerilor absolvenți. Veronica Duțu avertizează că, în timp ce agenții AI preiau activitățile repetitive din contabilitate, IT sau consultanță, juniorii pierd oportunitatea esențială de a-și forma abilitățile practice sub îndrumarea unor seniori. Această incapacitate a companiilor de a angaja începători, din cauza automatizării sarcinilor de bază, ar putea declanșa un nou val de emigrare a tinerilor, care vor căuta oportunități de formare în străinătate. „Dacă juniorul nu are posibilitatea să se formeze acum, cine va fi seniorul de mâine?”, întreabă retoric experta, subliniind că dezvoltarea profesională necesită etape care nu pot fi întotdeauna înlocuite de algoritmi.
Adaptarea profesioniștilor: De la contabil la analist financiar
Viitorul profesiilor liberale depinde de capacitatea de adaptare la noile instrumente digitale. Contabilul modern nu mai poate supraviețui doar prin operarea datelor, o sarcină pe care agenții AI o execută deja cu o rapiditate net superioară. Rolul acestuia trebuie să evolueze către cel de analist financiar, capabil să interpreteze indicatorii și să ofere consultanță strategică antreprenorului. Totuși, responsabilitatea legală rămâne o prerogativă exclusiv umană. „Agentul AI nu răspunde în fața Fiscului”, reamintește Duțu, evidențiind că validarea umană a informațiilor procesate de inteligența artificială este obligatorie pentru evitarea erorilor și a sancțiunilor legale.
Perspective: Este insolvența un final definitiv?
Deși insolvența este adesea percepută ca un eșec iremediabil, experiența arată că redresarea este posibilă, deși dificilă. Un plan de reorganizare riguros poate salva o companie, așa cum a demonstrat cazul unei firme mari din domeniul imobiliar care a ieșit din insolvență după cinci ani. Totuși, mentalitatea din mediul de afaceri românesc rămâne un obstacol, partenerii evitând adesea să colaboreze cu firmele aflate în dificultate. În viitor, succesul va depinde de capacitatea antreprenorilor de a-și proteja fluxul de numerar și de a face predicții realiste, într-un climat economic unde stabilitatea rămâne, în continuare, un obiectiv greu de atins.
Adaugă la Agregator.ro
